Oamenii de știință au descoperit obiectul microscopic oval în interiorul meteoritului marțian Nakhla, cazut pe Pământ în Egipt, în 1911. Aspectul structurii este fioarte interesant, dar, spun specialiștii, cel mai probabil s-a format ca urmare a unor procese geologice, nu biologice. Experții spun că nu există absolut nicio dovadă care să susțină un scenariu în care originea structurii ovoide să aibă legătură cu viața.
Structura goală, ovoidă, are circa 80 de micrometri lungime și 60 de micrometri lățime (un micrometru sau micron este a milioana parte dintr-un metru, n.r.), mult mai mare decât orice bacterie terestră, dar în limitele dimensiunilor normale ale organismelor microbiene eucariote de pe Terra (celule care au un nucleu și organite celulare, conținute de o membrană, n.r.). Cercetătorii spun că obiectul nu este, cu siguranță, rezultatul unei contaminări cu mediul terestru.
Obiectul a fost studiat folosind mai multe tehnici, inclusiv microscopie electronică, raze X și spectometrie de masă. Rezultatele analizelor au arătat că structura este alcătuită dintr-o argilă bogată în fier și conține un număr de alte minerale.
Scenariul cel mai probabil privind formarea structurii este acela că ovoidul a apărut după ce materia a pătruns într-o veziculă pre-existentă – o bulă de gaz, de exemplu – din interiorul rocii.
Nakhla, meteoritul în care a fost descoperită structura, este o bucată de rocă marțiană bine studiată de experți, care au mai descoperit pe ea indicii privind posibilitatea existenței vieții pe Planeta Roșie. Cercetătorii spun că bucata de rocă s-ar fi cristalizat acum 1,3 miliarde de ani și a trecut apoi prin două evenimente care au încălzit-o foarte tare.
Primul astfel de eveniment ar fi avut loc în urmă cu circa 910 milioane de ani, iar al doilea acum 620 de milioane de ani. Experții cred despre cel de-al doilea eveniment, care ar fi putut fi provocat de căderea unui meteorit pe suprafața lui Marte, că ar fi dus la inundarea cu apă foarte fierbinte a zonei din care provine Nakhla. În cele din urmă, acum circa zece milioane de ani, un alt impact ar fi azvârlit bucata de rocă de pe suprafața marțiană, trimițând-o în spațiu, până când s-a intersectat cu Terra și a căzut în Egipt, în 1911.
Cercetarea, realizată de o echipă condusă de profesorul Elias Chatzitheodoridis, de la Universitatea Tehnică Națională din Atena, Grecia, a fost publicată în august, în revista Astrobiology.