Oficial SUA: NATO nu poate accepta cererile Rusiei de limitare a sistemelor antibalistice

„Nu avem de gând să acceptăm limitarea sistemelor antibalistice, deoarece avem nevoie de flexibilitate pentru a contracara o amenințare dinamică și evolutivă”, a declarat Frank Rose, adjunct al secretarului de Stat american responsabil de Controlul Armamentului.

„Coreea de Nord dispune de o cantitate mare de rachete balistice și le testează frecvent”, a adăugat oficialul american, explicând că rachetele nord-coreene pot atinge deja Coreea de Sud, Japonia și posibil Statele Unite.

Rusia a exprimat preocupări majore în legătură cu sistemele antibalistice amplasate de Alianța Nord-Atlantică în România și Polonia. În 2015, Moscova a avertizat că va orienta rachete nucleare spre nave militare daneze în cazul în care Danemarca se va alătura sistemului antirachetă al NATO.

INFRASTRUCTURĂ Autostrada Sibiu-Pitești: A fost emisă autorizația pentru construirea tunelului POIANA

15:31

EXTERNE Mii de curse aeriene, suspendate din cauza unei DEFECȚIUNI /„Ne confruntăm cu o problemă tehnică la toate zborurile”

15:26

„Principala preocupare a Rusiei este că, în viitor, în lipsa unor constrângeri de natură legală, NATO ar putea dezvolta sisteme care să pună în pericol capacitățile ruse de disuasiune”, adaugă Rose.

„Aceste capacități militare sunt concepute pentru a apăra țările europene membre NATO de amenințări din afara zonei euro-atlantice. Sistemele (antibalistice NATO – n.red) nu sunt îndreptate împotriva Rusiei”, a dat asigurări Frank Rose, explicând că Moscova a exprimat nemulțumire în legătură cu un interceptor al sistemului antirachetă care ar atinge 10 km/s. Rose a argumentat că Statele Unite nu dispun de o astfel de tehnologie.

Rusia deține rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite, avertiza, la jumătatea lunii decembrie 2015, generalul rus Serghei Karakaiev, șeful Forțelor strategice ruse, referindu-se la sistemele antirachetă montate de NATO în România și Polonia. În noiembrie 2015, președintele Vladimir Putin atrăgea atenția că Rusia va consolida capacitățile nucleare strategice ca reacție la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. „Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin. La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu „foarte periculos”. Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul și Coreea de Nord.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul și Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.