Oliver Hart și Bengt Holmström au primit Premiul Nobel pentru Economie 2016

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde ex-aequo Premiul Sveriges Riksbank în Științe Economice, în Memoria lui Alfred Nobel 2016 englezului Oliver Hart, de la Universitatea Harvard, și finlandezului Bengt Holmström, de la Universitatea Massachusets, pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătății sau social.

Anunțul a fost făcut de secretarul general al Royal Academy of Stockholm, Goran K. Hannson. Prestigioasa distincție a fost acordată „pentru contribuțiile specialiștilor în economie la teoria contractelor”.

Fundamentale în economiile moderne sunt numeroasele contracte. Noile instrumente teoretice create de Hart și Holmström sunt valoroase pentru înțelegerea contractelor în viața reală, dar și în cadrul instituțiilor, precum și potențialele capcane în conceperea unui contract, se arată în comunicatul oficial de presă publicat pe site-ul oficial al prestigioasei distincții.

ACTUALITATE România, vulnerabilă în fața virusului depistat în apele uzate din mai multe state europene. Semnalul de alarmă al autorităților sanitare

13:06

EXTERNE Conferința anuală de presă a lui Putin / Sistemul Patriot din România, criticat de liderul rus. „Doar în câteva secunde începe separarea focoaselor”

12:40

Multiplele relații contractuale din societate le includ pe cele între acționari și managementul executiv de top, o companie de asigurări și proprietarii de automobile, sau o autoritate publică și furnizorii săi. Întrucât astfel de relații implică de obicei, conflictele de interese, contractele trebuie să fie proiectate în mod corespunzător pentru a se asigura că părțile iau decizii reciproc avantajoase.

Laureații din acest an au dezvoltat teoria contractului, un cadru analitic cuprinzător pentru a analiza mai multe instrumente de tip contractuale, cum ar fi plata pe bază de performanță pentru directorii de top, deductibilele și co-plătitorii în domeniul asigurărilor, dar și privatizarea activităților din sectorul public.

La sfârșitul anilor 1970, Bengt Holmström a demonstrat cum un debitor principal (de exemplu, acționarii unei companii) ar trebui să proiecteze un contract optim pentru un agent (CEO-ul companiei), a cărei acțiune este parțial neobservată de către principalul obligat. Principiul informării, dezvoltat de Holmström, atestă cu exactitate modul în care acest contract trebuie să facă legătura între plata agentului și informațiile relevante la nivel de performanță. Pe baza modelului de bază debitor principal-agent, el a arătat modul în care contractul optim cântărește cu atenție riscurile împotriva sistemului stimulativ din punct de vedere salarial. În studiile sale de mai târziu, Holmström generalizată aceste rezultate la obiective mai realiste, și anume: atunci când angajații nu sunt doar răsplătiți prin plată, adăugându-se, de asemenea, un potențial de promovare; atunci când agenții depun efort pentru multe sarcini, în timp ce directorii observă doar anumite dimensiuni ale performanței; și atunci când membrii individuali ai unei echipe pot să deturneze eforturile altora.

La mijlocul anilor 1980, Oliver Hart a adus contribuții fundamentale la o nouă ramură a teoriei contractelor, care se ocupă de cazul contractelor incomplete. Pentru că este imposibil ca un contract să stipuleze orice situiație posibilă, această ramură a teoriei precizează alocarea optimă a drepturilor de control -mai exact: care parte a contractului are dreptul de a lua decizii și în ce circumstanțe.

Constatările lui Hart privind contractele incomplete au pus într-o lumină nouă conceptul de proprietate și controlul afacerilor și au avut impact asupra mai multor sectoare economice, precum și asupra științelor politice sau științelor juridice.

Cercetările sale oferă noi instrumente teoretice pentru a studia probleme cum ar fi: ce tipuri de companii ar trebui să fuzioneze, care este mixul potrivit de datorii și capitaluri proprii de finanțare, iar în cazul unor instituții precum școlile sau închisorile: când ar trebui acestea să fie în proprietate privată sau publică.

Prin contribuțiile lor inițiale, Hart și Holmström au lansat teoria contractelor drept un domeniu fertil al cercetării de bază în domeniul economiei. De-a lungul ultimelor decenii, ei au explorat, de asemenea, multe dintre aplicațiile teoriei. Analiza aranjamentelor contractuale optime pe care au determinat-o economiștii reprezintă o bază intelectuală pentru conceperea politicilor și structurilor instituționale în multe domenii, de la legislația falimentului la constituțiile politice.

Oliver Hart s-a născut în anul 1948, în Londra, Marea Britanie. În anul 1974 a obținut un doctorat din partea Universității Princeton din New Jersey, SUA. Este profesor de economie în cadrul Universității Harvard din orașul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii, potrivit http://scholar.harvard.edu/hart/home.

Bengt Holmström s-a născut în 1949, la Helsinki, în Finlanda. A obținut, în 1978, un doctorat la Universitatea Stanford din California, SUA. Este profesor de economie și management în cadrul Institutului de Tehnologie de la Massachusetts din orașul Cambridge, statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii.

Premiul pentru științe economice al Băncii Centrale Suedeze în memoria lui Alfred Nobel, de obicei prescurtat, impropriu, ca Premiul Nobel pentru Științe Economice, este acordat anual pentru contribuții excepționale în domeniul științelor economice și este considerat drept unul dintre cele mai prestigioase premii în acest domeniu. Nu este unul dintre premiile Nobel fondate în 1985 prin testamentul lui Alfred Nobel, dar este asimilat cu ele. Premiul a fost fondat în 1968 de Banca Centrală Suedeză (Sveriges Riksbank), la cea de-a 300 a aniversare a băncii, în memoria lui Alfred Nobel. Laureații premiului pentru științe economice sunt selectați, ca și laureații premiilor pentru fiziologie sau medicină, fizică și chimie, după aceleași criterii, de un comitet al Academiei Regale Suedeze de Științe. A fost acordat pentru prima oară în 1969 economiștilor Jan Tinbergen și Ragnar Frisch pentru „descoperirea și utilizarea modelelor dinamice în analiza proceselor economice”.

Sveriges Riksbank plătește Fundației Nobel cheltuieli administrative asociate cu premiul și finanțează partea monetară a premiului. Din 2001, partea monetară a Premiului în Economie a totalizat 10 milioane de coroane suedeze. Din 2006, Sveriges Riksbank a dat Fundației Nobel o sumă anuală de 6,5 milioane de coroane suedeze pentru cheltuielile administrative asociate cu premiul și un milion de coroane suedeze (până la sfârșitul anului 2008), pentru a include informații despre premiu în pagina de internet a Fundației Nobel.

În 2015, premiul Nobel pentru economie fost acordat profesorului Angus Deaton de la Universitatea Princeton, un renumit microeconomist, care a fost recompensat pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei și asistenței sociale. În 2014, Comitetul Nobel l-a premiat pe economistul francez Jean Tirole pentru munca sa în domeniul reglementării eficiente a piețelor imprfecte. În 2013, Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen și Robert J. Shiller au obținut premiul Nobel pentru cercetările referitoare la mișcările pe piețele financiare. Între laureații premiului Nobel pentru economie se mai numără Milton Friedman, Friedrich von Hayek și Amartya Sen.

Premiul este în valoare de opt milioane de coroane suedeze (echivalentul a aproximativ 925.000 de dolari americani). Peste 80% dintre economiștii laureați ai Premiului Nobel sunt cetățeni americani. O singură femeie a primit premiul Nobel pentru Economie, Elinor Ostrom, în 2009.

Sezonul Nobel 2016 a debutat luni, 10 octombrie, când specialistul în biologie celulară Yoshinori Ohsumi au fost recompensat cu premiul pentru medicină, acordat pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism. Marți, 4 octombrie, fizicienii David Thouless, Duncan Haldane și Michael Kosterlitz au primit Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei. Miercuri, 5 octombrie, cercetătorii Jean Pierre-Sauvage, sir J. Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa au primit Premiul Nobel pentru Chimie „pentru proiectarea și sinteza de mașini moleculare”, iar vineri, 7 octombrie, președintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Sezonul Nobel 2016 va continua cu acordarea premiului pentru literatură, pentru care nu a fost încă stabilită data.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepția celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituții. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.