Omagii emoționante aduse de omenirea întreagă lui NEIL ARMSTRONG. „Era o persoană modestă și a rămas după zborul pe Lună la fel cum era înainte”

Omenirea întreagă a deplâns duminică dispariția primului om care a pășit pe Lună, Neil Armstrong, decedat sâmbătă, salutând printr-o serie de omagii emoționante tenacitatea, îndrăzneala dar și modestia acestui astronaut, care, potrivit presei americane, devenise o personalitate „aproape legendară”.

Prin intermediul „micului pas” făcut pe Lună, Neil Armstrong „a emoționat cerul și Terra întreagă”, afirmă duminică publicația Washington Post, într-un articol dedicat acestui inginer taciturn care nu s-a împăcat niciodată prea bine cu renumele de care se bucura pe plan mondial, informează AFP.

Misiunea pe Lună a fost pentru Armstrong „doar” o activitate profesională, afirmă la rândul ei publicația Miami Herald.

Neil Armstrong, care a insuflat dorința de a cuceri stelele unei întregi generații de tineri, a murit la vârsta de 82 de ani, sâmbătă, în orașul Cincinnati din statul american Ohio, din cauza unor complicații medicale apărute după o operație pe cord.

Locul și data la care vor avea loc funeraliile celebrului astronaut american nu au fost deocamdată fixate, a anunțat NASA, duminică.

Barack Obama, președintele Statelor Unite, care s-a declarat „profund întristat” de moartea celebrului astronaut, a ținut să îi salute încă o dată performanțele: „Neil era unul dintre cei mai mari eroi americani, nu doar din epoca actuală, ci din toate timpurile”.

Reușitele sale rămân „o sursă de inspirație pentru toată omenirea”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Pentru premierul francez Jean-Marc Ayrault, Neil Armstrong va rămâne „ca un simbol al felului în care progresul științei și al tehnologiei poate să se identifice cu progresul omenirii”.

„Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”, declara într-o frază devenită ulterior celebră Neil Armstrong, aflat la comanda primei misiuni lunare americane, la bordul capsulei Apollo 11, după ce a pășit pe Lună, pe 20 iulie 1969.

Vorbind despre Armstrong ca despre „un erou american contrar dorinței sale”, apropiații lui și-au exprimat speranța că moștenirea pe care a lăsat-o îi va încuraja pe tineri „să lucreze din greu pentru ca visurile lor să devină realitate (…) să împingă limitele și mai departe și să servească cu abnegație o cauză care este mai mare decât a lor”.

John Glenn, în vârstă de 81 de ani, care a efectuat primul zbor orbital american, a salutat „îndrăzneala” lui Armstrong și a adus un omagiu modestiei legendare a acestuia: „Era o persoană modestă și a rămas după zborul pe Lună la fel cum era înainte”.

„După ce vezi un om care merge pe Lună nu mai ai decât o dorință, ca acest lucru să se petreacă din nou”, de această dată însă pe planeta Marte, unde agenția spațială americană (NASA) a plasat la începutul lunii august robotul Curiosity, a subliniat la rândul său directorul Cité de l’Espace din Toulouse, Jean-Baptiste Desbois.

Îmbarcat la bordul navetei Apollo 11, Neil Armstrong și colegul său Buzz Aldrin au pășit pe Lună pe 21 iulie 1969 (02.56 GMT), sub privirile admirative a peste 500 de milioane de telespectatori din lumea întreagă. Cel de-al treilea membru al echipajului, Michael Collins, a rămas în modulul de comandă aflat pe orbită în jurul Lunii.

„Ne-am antrenat împreună și eram în același timp prieteni buni, vom rămâne pentru întotdeauna legați de participarea noastră la misiunea Apollo 11”, a spus Buzz Aldrin, în vârstă de 82 de ani, afirmând totodată că Neil Armstrong îi va lipsi foarte mult. „Neil Armstrong era cel mai bun și îmi va lipsi teribil de mult”, a spus la rândul său Michael Collins, în vârstă de 81 de ani.

Mai mulți astronauți europeni au adus și ei un ultim omagiu colegului lor american dispărut.

„Până la sfârșitul vieții pe planeta noastră se va vorbi despre Iuri Gagarin, primul om ajuns în spațiu, și despre Neil Armstrong, primul om care a pășit pe Lună”, a declarat Miroslaw Hermaszewski, singurul astronaut polonez, pentru agenția de presă PAP.

Neil Armstrong, un pionier al spațiului, decorat de nenumărate ori în Statele Unite, dar și de alte 17 țări, nu s-a împăcat niciodată prea bine cu această celebritate mondială dobândită, evitând luminile reflectoarelor.

Neil Armstrong, căsătorit și tată a doi băieți, bunic a 10 nepoți, a încetat să mai semneze autografe după ce a aflat că acestea erau apoi vândute la prețuri exorbitante.

El trăia de circa 20 de ani într-o fermă retrasă din Ohio, același stat american în care s-a și născut, pe 5 august 1930.

Tânărul Armstrong era fascinat încă din copilărie de avioane. A urmat cursuri de pilotaj la vârsta de 15 ani și și-a obținut brevetul de pilot un an mai târziu, chiar înainte de a-și obține permisul de conducere a automobilului.

Mai târziu, Armstrong a devenit pilot de armată și a efectuat 78 de misiuni în timpul Războiului din Coreea (1950 – 1953). Neil Armstrong a studiat și ingineria aeronautică la Universitatea Purdue din statul Indiana.

În 1955 a devenit pilot de teste și a zburat pe 50 de tipuri diferite de avioane. Șapte ani mai târziu, a fost selecționat de NASA, agenția spațială americană, pentru a deveni astronaut.

Când a pășit pe Lună, avea 38 de ani și, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu și-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoașterea pe care i-a adus-o.

„Cred că tuturor ne place să fim recunoscuți, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate”, a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS în 2005.

Când a fost întrebat cum se simte știind că urmele lăsate de pașii lui vor rămâne pe suprafața Lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: „Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le curețe”.

Se pare că Neil Armstrong n-a putut înțelege niciodată de ce pașii săi pe Lună au atras atât de multă atenție, a spus și James Hansen, autorul cărții „First Man: The Life of Neil A. Armstrong”.

Misiunea Apollo 11 a fost și ultimul zbor în spațiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată și tehnologie de la NASA. La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni professor de inginerie la Universitatea din Cincinnati.

După ce și-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viață foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, în 1994.

Hansen a mai declarat că poveștile cu Armstrong care visa să ajungă în spațiul încă de mic nu sunt autentice, deși legendarul astronaut s-a dedicate de la început zborului. „Toată viața lui era dedicată zborului. Toată viața lui era dedicată pilotajului”, a mai spus scriitorul.