Omul care a petrecut 50 de ani în lagăre pentru activitățile sale „antisovietice” îl amenință pe Putin

Mustafa Djemilev, în vârstă de 70 de ani, născut în Crimeea, avea doar un an când familia sa a fost deportată, la fel ca alte zeci de mii în Uzbekistan, la ordinul lui Stalin, relatează AFP.

El și-a consacrat viața luptei pentru dreptul tătarilor de a trăi pe pământul lor de origine și a petrecut circa 50 de ani în lagăre pentru activitățile sale „antisovietice”.

„Comportamentul rușilor în prezent este inadecvat. Revenim la epoca sovietică. Nu este chiar stalinism, dar este departe de ce s-a obținut prin perestroika”, explică el într-un interviu pentru AFP, într-o cafenea uzbecă din Kiev.

Patria nu este de vânzare

El a avut o lungă întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin înaintea referendumului controversat din 16 martie, care a condus la alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, pe care tătarii, care reprezintă aproximativ 12 la sută din populația Crimeei, l-au boicotat în mare parte.

„Mi-a promis că Rusia va face pentru tătari mai mult decât a făcut Ucraina în 23 de ani de independență”, povestește el. „Am impresia că voia cel puțin neutralitate din partea noastră”.

Au urmat mai multe gesturi, între care un decret prezidențial privind reabilitarea tătarilor „pentru a ne demonstra că puterea rusă este bună și pentru a ne face să salutăm anexarea”.

„Nu ne vom pune patria la licitație. Viitorul nostru este în cadrul Ucrainei independente și democratice”, explică Djemilev, care este deputat al partidului Batkivșcina al fostului premier Iulia Timoșenko.

Medjlis, Adunarea tătarilor, este în prezent singura clădire din Crimeea (în capitala Simferopol) pe care este arborat în continuare drapelul ucrainean.

„Este ca o bucată de pânză roșie pentru un taur”, povestește el, denunțând o tentativă recentă a prorușilor de a-l înlocui cu cel rusesc.

„I-am spus lui Putin că nu se pot face astfel de referendumuri. I-am spus că îi voi găsi sate în Crimeea care ar vota alipirea la Japonia, Statele Unite sau Turcia”, a adăugat el.

Bădărănie flagrantă

Lui Mustafa Djemilev i-a fost interzis recent accesul în Rusia timp de cinci ani și a fost întors de două ori de la frontieră în timp ce încerca să meargă în Crimeea.

Circa 3.000 de tătari s-au reunit la sfârșitul săptămânii trecute și au străpuns cordoanele de securitate pentru a-l întâmpina de cealaltă parte a liniei de demarcație dintre Ucraina și Crimeea, după ciocniri cu forțele de ordine.

În urma acestui incident, autoritățile Crimeei controlate de Moscova au amenințat cu urmărirea tătarilor pentru „extremism”.

„Este o bădărănie flagrantă pe care tătarii nu o vor accepta niciodată”, lansează Mustafa Djemilev.

„Când puterea ocupanților îi dictează poporului autohton cine poate trăi în Crimeea și cine nu, este o cale periculoasă care duce la conflicte grave”, avertizează el.

Potrivit lui, situația devine din ce în ce mai complicată pentru tătarii din peninsulă.

„Ei sunt agresați de cazaci (miliții proruse) beți, unii sunt întrebați de vecini când intenționează să plece pentru a li se ocupa apartamentele …”, povestește el.

În timp ce consideră puțin probabilă o deportare „în vagoane de marfă” ca în timpul lui Stalin, el crede totuși că rușii vor face în schimb în așa fel încât tătarii să plece ei înșiși, ca în secolul al XVIII-lea, după prima cucerire rusă a Crimeei.

„Ei au eliminat elitele, au expropriat terenurile și ne-au batjocorit sentimentele religioase. Ei au obligat tătarii să plece. Rezultatul: sunt de 10 până la 15 ori mai mulți tătari din Crimeea în Turcia decât în Crimeea”, povestește el.

Potrivit lui, aproximativ 5.000 de persoane au părăsit deja Crimeea pentru Ucraina occidentală de la ocuparea rusă, în martie.

„Este vorba despre femei, copii și bătrâni. Bărbații s-au întors. Nu trebuie să părăsim Crimeea indiferent de circumstanțe”, a adăugat el.

„Ne-am luptat timp de 50 de ani pentru a reveni pe pământurile noastre și nu am vărsat nicio picătură de sânge. În prezent, situația este de așa natură încât nu ni se mai poate garanta că acest lucru se va petrece în același fel”, a explicat el.

„Suntem împotriva” înființării unei gherile, dar „nu putem exclude nimic”, iar „acest lucru ne scapă de sub control” dacă oamenii „vor să se răzbune pentru umilirea” pe care sunt pe cale să o suporte, a conchis el.