În Germania, după ce mai sute de muncitori de la abatorul Tönnies au fost diagnosticați pozitiv cu noul coronavirus, printre care și mulți români, o întreagă regiune a fost plasată în „lockdown” (n.r. carantină) și suportă consecințele – atât est-europenii care locuiesc în zonă, cât și germanii.
În două districte din landul Renania de Nord-Vestfalia a fost introdus un nou lockdown, din cauza izbucnirii unui focar de coronavirus în rândul lucrătorilor de la abatorul Tönnies. Primarul Michael Esken din localitatea Verl, unde sunt cazați sute de români care se află în carantină, a explicat pentru DW care este situația actuală din regiune.
„Este o situație foarte interesantă și dinamică care se se schimbă de la oră la oră. Primim mereu informații noi. Trebuie să prelucrăm enorm de multe date – este provocarea momentului. Situația din oraș este serioasă, dar domină liniștea. Oamenii au învățat deja din luna martie ce înseamnă un lockdown”, explică primarul.
Mulți dintre subcontractorii de la Tönnies sunt cazați în Verl, iar locuitorii sunt îngrijorați, mai ales că sunt stigmatizați dacă vor să călătorească în alte regiuni și trebuie să facă obligatoriu testul de coronavirus dacă vor să părăsească zona.
„Aprovizionarea acestora funcționează acum. Tönnies a anunțat că are grijă ca subcontractorii să primească cele necesare. Acolo nu sunt probleme și aceasta este o caracteristică a localității Verl – de aceea și măsurile – angajații la firmele subcontractoare de la Tönnies reprezintă doar două treimi din totalul personalului activ aici. Restul de o treime, reprezentat de români, bulgari, polonezi, unguri, care lucrează în cu totul alte firme, alte branșe, nu în industria de procesare a cărnii. Dar ei toți locuiesc la grămadă, în spații foarte mici, am văzut în diferite imagini cât de înghesuit trăiesc, petrec împreună, se întâlnesc în încăperi comune, ceea ce ne îngrijorează. Astfel încât aici controlăm pandemia nu doar izolându-i pe cei care lucrează la Tönnies, ci și pe ceilalți subcontractori care lucrează în alte branșe”, mai explică acesta pentru sursa citată.
„Responsabilitatea revine mai multor factori. Sunt însă destul de sigur că statul nostru de drept dispune de legislația necesară pentru a reglementa situația. (…) Trebuie să văd dacă oamenii aflați în carantină primesc ceea ce le trebuie. Este foarte important să nu aibă senzația că sunt în închisoare. (…) Este important ca oamenii să nu se simtă închiși, chiar dacă, în fapt, așa sunt, să aibă o anumită libertate de mișcare”, precizează oficialul german.
„Există o anumită stigmatizare. Este rău și trebuie să facem ceva împotrivă”, mai punctează primarul Michael Esken din localitatea Verl.
De asemenea, acesta a explicat că muncitorii români și bulgari locuiesc în așezări de la marginea orașului, de multe ori în același blocuri cu muncitori de la alte firme, dar și cu alți locuitori mai vechi.
Acesta este și cazul unui bloc de locuințe de pe strada Lerchenweg unde clădirea este înconjurată de un gard cu gratii înalt de 2 metri. Zona este păzită de polițiști și forțe de securitate, iar în zonă se află și un loc în care stă un medic, la dispoziția celor care locuiesc acolo.
În acest bloc locuiesc aproximativ 650 de persoane, din care aproape 300 sunt români care lucrează la abatorul Tönnies. Dintre aceștia, doar aproximativ 60 au fost diagnosticați pozitiv cu SARS-CoV-2 iar cei bolnavi sunt cazați în partea din spate a blocului. Și această zonă este izolată.
„Este un fel de carantină în carantină”, spune primarul Esken.