PARADOXUL ROMÂNESC: am pierdut ce n-am avut. Care este singura noastră miză reală la negocierile de la Bruxelles

În perioada 2007-2013, România a avut la dispoziție 34 de miliarde de euro din banii europeni. Din această sumă, am reușit să cheltuim mai puțin de zece procente. Astfel, cu o rată de absorbție de numai 9,72% din fondurile alocate în actualul exercițiu bugetar european, România merge la Bruxelles pentru a cere să aibă și mai mulți bani la dispoziție în următorii șapte ani.

Rata finală de absorbție de la finalul cadrului financiar multianual în curs, incluzând cei doi ani de prelungire (deci până în 2015) va fi, conform unor estimări, de aproximativ 20%, deoarece există în prezent multe facturi care așteaptă să fie evaluate sau proiecte care așteaptă deblocarea.

Chiar și așa, România tot va rămâne statul membru cu cel mai prost nivel de folosire a banilor europeni. La polul opus se află Polonia, care va ajunge să absoarbă aproape 100% din fondurile europene alocate prin cadrul financiar 2007-2013, bani care au fost o resursă neprețuită pentru dezvoltarea acestei țări.

Defalcat, dintr-un buget multianual total de 976 de miliarde de euro pentru credite de angajament și 925 de miliarde pentru credite de plată (ajustate), țării noastre i-au fost alocate aproximativ 5,5 miliarde de euro pentru agricultură, 8 miliarde pentru dezvoltare rurală și aproape 20 de miliarde în cadrul politicii de coeziune.

Câți bani au fost alocați României (total stânga) în perioada 2007-2013 și câți a reușit România să folosească (dreapta) // SURSA: MAEur

Oricum vom primi mai mult

Propunerea Comisiei Europene, făcută la începutul verii, prevede ca plafoanele pentru bugetul multianual următor să fie de 1.033 de miliarde de euro pentru credite de angajament și 987 miliarde euro pentru credite de plată.

Într-un policy brief publicat cu câteva zile înaintea summitului crucial de la Bruxelles pe tema viitorului cadru financiar multianual, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) arată că, indiferent de scenariu, România tot va primi mai mulți bani în anii următori. La o primă vedere, deci, chestiunea veto-ului și a luptei României cu orice preț pentru cât mai multe fonduri în viitorul buget par false probleme, dată fiind rata dezastruoasă de absorbție a acestor bani.

„Asta este partea mizerabilă a dezbaterii din România din aceste zile: i s-a indus populației senzația că i se ia ceva (dacă nu respingem bugetul lui Van Rompuy, n.red.), când, după toate calculele după care lucrează atât Guvernul, cât și Președinția, vom avea la dispoziție mai mulți bani”, a declarat pentru gândul Cristian Ghinea, director CRPE.

Câți bani a primit România de la bugetul UE în 2011 și pe ce au fost cheltuiți // Sursa: Parlamentul European

„Noi intrând în UE în 2007, nu am avut putere de negociere. A fost un fel de deal politic. Acum, însă, logic, România va avea mai mult, chiar și în cea mai proastă variantă posibilă”, a adăugat Ghinea, subliniind că ceea ce „pierdem” noi sunt sumele de pe hârtie, raportate la propunerea lui Barroso, care oricum era făcută ca punct de plecare. Conform cutumei, Comisia vine cu un proiect de buget mai generos, pentru ca, mai apoi, Consiliul să aibă de unde face tăieri.

Astfel stând lucrurile, singura miză reală trebuie să fie controversatul articol 45 din cea mai recentă propunere a președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, care leagă alocările viitoare de fonduri structurale și de coeziune de rata de absorbție precedentă.

Articolul, citat în documentul CRPE, se referă practic doar la România, atitudine care ar trebui să preocupe mult mai mult autoritățile române decât plafonul de cheltuieli. „Pentru statele membre a căror rată cumulată a plăților (făcute de Bruxelles, n.red.) în perioada 2007-2011, raportat la alocările de care beneficiază pentru 2007-2013, este mai mică decât 60% din media UE 27 (care este de 33%), alocările naționale nu ar trebui să crească cu mai mult de 15% comparativ cu actuala perioadă de programare”. De precizat că România este singurul stat în situația aceasta.

Totalul bugetului UE în 2011 și partea alocată României // Sursa: Parlamentul European

Întrebate recent de gândul care este sensul, dincolo de orgoliile naționale, ca România să se bată pe cât mai multe fonduri europene în viitorul buget multianual, în condițiile în care oricum nu vom ajunge, nici în cele mai bune scenarii, să folosim măcar jumătate din acești bani, surse din mediul politic românesc și de la Bruxelles au arătat că trebuie să ne încredem că am învățat ceva din experiența bugetului anterior.

„România este un membru foarte tânăr al Uniunii Europene, nu este mereu ușor să te adaptezi standardelor noastre pentru fonduri structurale, de unde și pregătirea necesară pentru angajații români din sectorul public. Situația (absorbției fondurilor, n.red.) se îmbunătățește, însă, desigur, mai încet decât ne-am fi așteptat. Dacă va exista o administrație stabilă, robustă, sunt foarte încrezător că România poate absorbi mai mulți bani pe viitor, ceea ce e absolut necesar să facă”, a declarat recent pentru gândul Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională.

Cu cât a contribuit România la bugetul UE din 2011 // Sursa: Parlamentul European

Pe lângă experiența acumulată, România ar mai putea avea o șansă de a-și îmbunătăți semnificativ rata de absorbție în intervalul 2014-2020 prin mult dezbătuta înființare a „megaministerului banilor europeni”, pe modelul polonez.

Începând cu un dineu de lucru de miercuri seara și cel puțin până vineri, liderii europeni dezbat la Bruxelles posibile variante pentru noul buget multianual al Uniunii. Negocierile pornesc de la propunerea președintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, de a se face tăieri de 80 de miliarde de euro față de propunerea de buget a Comisiei. Șansele de a se ajunge la un compromis, însă, sunt minime, cancelarul german Angela Merkel pregătind de miercuri terenul pentru un eșec al negocierilor, cu o declarație despre un posibil summit pe aceeași temă la începutul anului viitor.

De precizat că, în acest moment, dezbaterea este pe limita de cheltuieli a bugetului UE, și nu pe direcțiile în care vor fi împărțiți banii. Așadar, nu se va putea ști cu certitudine câți bani primește România și pentru ce sector decât la câteva luni după adoptarea noului cadru multianual, când se vor decide politicile orizontale.