Prima pagină » Știri externe » Parchetul European își începe activitatea fără procurorii delegați din Slovenia și Finlanda. Primele declarații ale procurorului-șef european, Laura Codruța Kovesi – VIDEO

Parchetul European își începe activitatea fără procurorii delegați din Slovenia și Finlanda. Primele declarații ale procurorului-șef european, Laura Codruța Kovesi – VIDEO

Parchetul European își începe activitatea fără procurorii delegați din Slovenia și Finlanda. Primele declarații ale procurorului-șef european, Laura Codruța Kovesi - VIDEO
Parchetul European își începe activitatea fără procurorii delegați din Slovenia și Finlanda. Sursa foto: Shutterstock

Parchetul European (EPPO), instituția europeană de lupt[ împotriva fraudei cu fonduri europene, condusă de Laura Codruța Koveși, își începe marți activitatea, chiar în lipsa procurorilor delegați din Slovenia și Finlanda.

Procurorul-șef european anunță, la Bruxelles, într-o conferință de presă, începerea activității Parchetului European și obiectivele acestuia.

EPPO își începe activitatea cu câteva luni întârziere, dar la timp pentru a supraveghea modul în care se vor cheltui miliardele de euro din planul de relansare economică. Parchetul European ar fi trebuit să fie lansat la finalul anului trecut, dar lansarea a fost amânată pentru că cele 22 de state participante au întârziat desemnarea procurorilor lor delegați. Slovenia și Finlanda nu au făcut acest lucru nici până acum, potrivit Agerpres.

Parchetul European, condus de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, va fi „complet independent faţă de Comisie, celelalte instituţii şi organe ale UE, precum şi faţă de statele membre”.

Procurorii europeni delegați din partea României

Din 1 iunie, EPPO va putea investiga, în România și în celelalte state membre participante, infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, sprijinit de autoritățile naționale.

România are deja șase procurori europeni delegați, numiți de Colegiul Parchetului European. O nouă procedură de selecție pentru ocuparea celorlalte posturi de procurori europeni delegați a fost începută pe 26 mai.

„Este un moment istoric pentru Uniunea Europeană și pentru România, ca stat membru participant la cooperarea consolidată de instituire a Parchetului European. Așteptările cetățenilor europeni de la noua structură europeană sunt mari. Sunt convins că Procurorul-șef european și echipa sa vor da dovada profesionalismului şi excelenței, prin obținerea unui track-record care să asigure o protecție efectivă a intereselor financiare ale Uniunii. Voi continua să sprijin activitatea Parchetului European, conștient fiind că succesul acestuia depinde de strânsa și eficienta colaborare a acesteia cu autoritățile naționale competente, bazată pe încredere reciprocă”, a declarat ministrul Justiției, Stelian Ion.

România este unul dintre statele membre care a susținut constant Parchetul European, de la începerea negocierilor în Consiliul Uniunii Europene, pe baza propunerii de Regulament publicată de Comisie în iulie 2013 și s-a numărat printre statele membre inițiatoare ale acestei forme de cooperare consolidată în 2017 şi în cadrul discuțiilor ulterioare de la nivelul UE.

Ce rol va avea Parchetul European?

EPPO a fost înființat pentru anchetarea și trimiterea în instanță a autorilor de infracțiuni care vizează bugetul Uniunii Europene. Instituția va ancheta și fraude în materie de TVA, dacă infracțiunea implică cel puțin două state membre și sume de peste zece milioane de euro, corupția și deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale Blocului comunitar, dar și spălarea de bani.

Parchetul European ar urma să lucreze, potrivit estimărilor, circa 3.000 de dosare pe an.

EPPO are un nivel central, al cărui sediu se află la Luxemburg. În fruntea sa se află Laura Codruţa Kovesi, alături de un colegiu de 22 de procurori, câte unul din fiecare stat participant. Dintre cele 27 de state ale UE, singurele care nu participă la iniţiativă sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

De ce are UE nevoie de EPPO

Necesitatea înființării acestei structuri vine din dificultățile cu care se confruntă statele membre în anchetarea infracțiunilor transfrontaliere. Spre exemplu, pentru a obține informații de la alte state, este nevoie de cereri de asistență judiciară reciprocă, iar acestea sunt aprobate uneori după mai multe săptămâni, atunci când sunt aprobate.

Înființarea EPPO va face ca aceste demersuri să nu mai fie necesare, a explicat procurorul delegat german Marcus Paintinger.

„Putem pur şi simplu să-i telefonăm sau să-i trimitem un e-mail colegului nostru în Slovacia sau în Italia. Este o mare valoare adăugată”, explică acesta.

Mai mult, AFP notează că EPPO este cu atât mai necesar cu cât primele fonduri din planul de redresare economică de 750 de miliarde de euro ajung în vară la statele membre, ceea ce comportă importante riscuri de fraudă.

Parchetul „va supraveghea foarte îndeaproape aplicarea planului NextGenerationEU de o manieră în care să se asigure că totalitatea acestor fonduri va fi utilizată pentru a ne ajuta economiile să depăşească criza”, subliniază comisarul european pentru Justiţie, Didier Reynders.

Parchetul European își începe activitatea fără Slovenia și Finlanda

EPPO poate să își înceapă activitatea fără procurorii delegați din cele două state, a explicat Laura Codruța Kovesi, care a deplâns, însă, „lipsa de cooperare sinceră” a Sloveniei.

De altfel, eșecul în a desemna un procuror delegat a dus la demisia ministrului sloven al Justitiei, Lilijana Kozlovic, aceasta protestând față de respingerea de către Guvern a două candidaturi pentru această funcție.

 

Autor
Daniel Matei a absolvit Facultatea de Jurnalism din București, iar de-a lungul ultimilor zece ani a lucrat pentru mai multe publicații online din România. El s-a alăturat echipei GÂNDUL.RO în ... vezi toate articolele

Citește și