Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care li se cere statelor membre să nu-i discrimineze pe muncitorii mobili din UE

Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluție privind libera circulație, în care li se cere statelor membre să nu-i discrimineze pe muncitorii mobili din UE și să folosească fondurile europene pentru a promova incluziunea socială.

Rezoluția invită statele membre „să respecte dispozițiile din tratat privind normele UE care reglementează libertatea de circulație și să se asigure că principiile egalității și dreptul fundamental la libertatea de circulație sunt respectate pentru toate statele membre”.

Parlamentul European „contestă cu fermitate poziția adoptată de unii lideri europeni, care au solicitat să fie operate modificări și să fie limitată libera circulație a cetățenilor” și solicită statelor membre „să evite orice măsuri care ar putea afecta dreptul la libera circulație bazat pe legislația primară a UE”.

Documentul „respinge total orice propunere de a plafona numărul de migranți din UE”, deoarece contrazice principiul din Tratatul privind UE referitor la libera circulație a persoanelor.

Totodată, Legislativul europeană invită CE și statele membre să asigure aplicarea strictă a dreptului Uniunii, astfel încât să garanteze că toți lucrătorii din UE sunt „tratați în mod egal și nu sunt discriminați în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, condițiile de angajare și de muncă, remunerarea, concedierea, prestațiile sociale și beneficiile fiscale, asigurând astfel concurența loială între întreprinderi”. Autoritățile naționale sunt sfătuite să combată „toate restricțiile nejustificate sau obstacolele” în calea dreptului de liberă circulație a lucrătorilor, împreună cu orice exploatare a lucrătorilor.

Potrivit textului rezoluției, statelor membre li se cere să nu discrimineze lucrătorii mobili din UE în urma „asocierii eronate” a dreptului la liberă circulație în scopul găsirii unui loc de muncă „cu presupuse abuzuri ale sistemelor de securitate socială”. Eurodeputații subliniază faptul că „niciunul dintre statele membre care proclamă existența acestei poveri nu a prezentat Comisiei dovezi”, așa cum li s-a solicitat.

Parlamentul European solicită Comisiei să întreprindă „o monitorizare sistematică și detaliată” a modului în care se respectă dreptul fundamental la libera circulație a lucrătorilor din UE.

Eurodeputații invită statele membre să utilizeze „pe deplin și în mod transparent” resursele disponibile în cadrul fondurilor europene, cum ar fi Fondul Social European și Fondul european de dezvoltare regională, pentru a promova integrarea, incluziunea socială și lupta împotriva sărăciei și pentru a sprijini eforturile comunităților locale de a face față unei eventuale creșteri a numărului de cetățeni marginalizați.

Aceștia reamintesc statelor membre „responsabilitatea lor socială de a trata cazurile de abuz al sistemelor lor de securitate socială, indiferent dacă sunt comise de propriii cetățeni sau de cetățeni din alte state membre.

Rezoluția precizează că, în contextul apropiatelor alegeri europene, libera circulație a cetățenilor UE a devenit un subiect de campanie pentru unele partide politice” și există riscul ca această dezbatere, dacă nu este tratată rațional, să ducă la transformarea în țapi ispășitori a cetățenilor UE din unele state membre sau a cetățenilor mobili din UE”. Actuala dezbatere ar putea duce la o creștere a rasismului și xenofobiei, se arată în text, adăugând că mai mulți politicieni europeni de rang înalt au făcut recent declarații care „subminează dreptul la libera circulație”.

Principiul egalității de tratament sau al nediscriminării implică faptul că toți cetățenii UE au aceleași drepturi și obligații ca cetățenii țării-gazdă, dar fiecare stat membru poate decide de sine stătător cu privire la aceste principii, și anume ce prestații sociale să acorde și în ce condiții, se arată în text. Pe de altă parte, normele UE privind coordonarea sistemelor de securitate socială nu permit discriminarea în materie de prestații sociale în cazul cetățenilor UE care sunt lucrători, membri direcți ai familiilor lucrătorilor sau care își au reședința obișnuită în statul membru în cauză.

Contribuția lucrătorilor din UE la sistemul de securitate socială al țării-gazdă este egală cu cea a lucrătorilor naționali și, peste tot în Europa, pot fi observate avantajele aduse dezvoltării țării-gazdă de libera circulație a lucrătorilor mobili din UE, în special în domeniile sănătății, agriculturii și construcțiilor.

Studiile recente ale Comisiei arată că lucrătorii mobili sunt contribuabili neți la economiile și bugetele țărilor-gazdă, iar lucrătorii mobili, ca grup separat, cotizează mai mult la bugetele țării-gazdă prin impozite și asigurări sociale decât primesc sub formă de prestații. În același timp, cheltuielile pentru îngrijiri medicale pentru cetățenii mobili inactivi din UE sunt foarte reduse în comparație cu cheltuielile generale în materie de sănătate (0,2%) sau cu economiile țărilor-gazdă (0,01% din PIB), iar cetățenii UE reprezintă o proporție foarte redusă din beneficiarii prestațiilor speciale cu caracter necontributiv.

Totodată, rezoluția amintește statelor membre că libertatea cetățenilor europeni de a locui oriunde în UE se aplică tuturor cetățenilor fără restricție, însă este condiționată, în conformitate cu Directiva 2004/38/CE, potrivit căreia, după trei luni, cetățenii în cauză trebuie să îndeplinească anumite condiții juridice pentru a nu reprezenta o povară pentru țara-gazdă. În plus, doar 2,8% din totalul cetățenilor din UE trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine.

Cetățenii europeni consideră că libera circulație este dreptul pe care îl asociază cel mai mult cu cetățenia europeană, acesta reprezentând cea mai pozitivă realizare a Uniunii și aducând beneficii economice pentru economiile țărilor lor.

Textul reamintește că dreptul tuturor cetățenilor UE la liberă circulație în spațiul comunitar nu este afectat de faptul că nu toate statele membre fac parte din Spațiul Schengen.

Rezoluția va fi transmisă de președintele PE, Martin Schulz, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Marian-Jean Marinescu, Elena Băsescu (PPE) și Renate Weber (ALDE) sunt europarlamentarii români care s-au numărat printre semnatarii rezoluției.