Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care nu îl mai recunoaște pe Aleksandr Lukașenko drept președintele Belarusului

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție prin care a decis să nu îl mai recunoască pe Aleksandr Lukașenko drept președinte al Belarusului începând cu luna noiembrie, atunci când actualul mandat al liderului de la Minsk expiră.

Prin această rezoluție, practic, Parlamentul European anunță că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale din Belarus din 9 august, câștigate de Lukașenko cu peste 80% din voturi. De altfel, atât opoziția, statele occidentale, cât și o parte a societății din Belarus au acuzat că scrutinul a fost fraudat, informează Reuters.

Totodată, Parlamentul European face apel la țările UE să impună sancțiuni la adresa lui Lukașenko.

Rezoluția a fost adoptată cu 574 de voturi pro și 37 contra, iar 82 de europarlamentari s-au abținut de la vot.

„Uniunea Europeană are nevoie de o nouă abordare față de Belarus, iar aceasta include încheierea oricărei cooperări cu regimul Lukașenko”, a declarat Petras Austrevicius, un europarlamentar lituanian.

Cu toate că rezoluția Parlamentului European nu este obligatorie pentru țările UE, aceasta cântărește mult din punct de vedere politic și poate influența destul de mult modul în care Uniunea Europeană va trata în viitor Belarusul.

„Odată ce mandatul actualului lider autoritar Aleksandr Lukașenko expiră pe 5 noiembrie, Parlamentul nu îl va mai recunoaște pe acesta ca președinte al țării”, a anunțat Parlamentul European prin intermediul unui comunicat.

Situația din Belarus rămâne tensionată

În Belarus au izbucnit proteste masive după scrutinul prezidenţial desfăşurat pe 9 august. Opoziţia contestă realegerea în funcţie a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, acuzând că scrutinul a fost fraudat.

Sute de mii de oameni au ieșit în stradă săptămânal pentru a protesta față de rezultatul alegerilor, iar Poliția a folosit forța împotriva protestatarilor, atitudine condamnată de statele occidentale.

Lukașenko se confruntă cu cele mai mari probleme din cei 26 de ani de mandat, în contextul în care au fost organizate proteste la nivel național după alegerile din 9 august. Scrutinul ar fi fost câștigat de Lukașenko cu 80%, însă protestatarii susțin că alegerile ar fi fost fraudate, așa că îi solicită demisia președintelui.

Forțele de ordine au fost acuzate că ar fi folosit forța în mod nejustificat împotriva protestatarilor. Mii de persoane au fost arestate, iar multe dintre persoanele care au fost eliberate au acuzat că ar fi fost torturate.