Tratatul, descris de primul ministru canadian drept unul„esențial în materie de schimburi economice și investiții progresiste” a fost ratificat miercuri de Parlamentul European, cu 408 de voturi pentru, 33 de abțineri și 254 de voturi împotrivă, scrie presa internațională.
Luni, la Strasboug, opozanții Acordului CETA au prezentat o petiție ostilă semnată de 3,5 milioane de europeni. Pentru a fi admisibilă, o asemenea inițiativă ar trebui să fie susținută de cel puțin un milion de cetățeni europeni, din minimum șapte țări parte a blocului comunitar. ,
Deși PE a votat în favoarea CETA, acordul va intra în vigoare doar provizoriu, cel mai probabil în martie sau aprilie, prin eliminarea tarifelor impuse produselor de import. Acordul are nevoie de aprobarea parlamentelor din cele 28 de state membre ale UE și din regiunile autonome ale Belgiei. Înțelegerile dintre UE și Canada au fost finalizate în urmă cu mai bine de doi ani și jumătate, dar acordul a fost semnat abia în octombrie 2016, în urma opoziției manifestate de regiunea Valonia din Belgia.
„Multinaționalele vor putea să atace guvernele în cadrul unui sistem de justiție privatizată”, a declarat europarlamentar Marine Le Pen, care și-a anunțat opoziția față de CETA. Europarlamentarii de extremă stângă și cei de extremă dreaptă, verzi, cât și unii socialiști au votat împotriva acordului comercial.
Despre ce este vorba în acest document?
Acordul Economic și Comercial CETA este un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Canada. Acesta vizează impulsionarea cu 25% a schimburilor comerciale de bunuri și serviciii între cele două parți. Semnat pe 30 octombrie 2016, documentul trebuia votat pe 15 februarie în Parlamentul European, lucru care s-a și întâmplat astăzi, când Legislativul comunitar a avizat favorabil inițiativa, iar ulterior trebuie ratificat de parlamentele statelor membre și, pentru unele țări, de către Legislativele regionale, pentru a deveni definitiv. Procesul ar putea, astfel, să dureze cel puțin încă vreo câteva luni, până la câțiva ani, însă acordul venit dinspre Parlamentul European permite aplicarea provizorie a unei părți importante a textului, explică jurnaliștii Le Figaro.
CETA, considerat un acord„de nouă generație”, suprimă 99% din taxele vamale dintre UE și Canada, deschizând, în același timp, accesul companiilor europene la piețele publice canadiene. În replică, Uniunea și-a deschis deja spațiul comercial întreprinderilor din Canada. În ceea ce privește problema spinoasă referitoare la reglarea decalajelor dintre companiile din SUA, UE și Canada s-a stabilit înființarea unui tribunal permanent independent, alcătuit din 15 judecători profesioniști, pentru a evita recurgerea la sistemele de arbitraj prevăzute în acordurile comerciale actuale. Acestea permiteau multinaționalelor, odată ce lansau investiții într-un anume stat, să pună în discuției legile sau reglementările contrare propriilor interese.
Alții privesc acest acord ca pe o poartă în plus prin cate multinaționalele americane pot să pătrundă pe teritoriu european, în timp ce discuțiile asupra Acordului TAFTA (tratat de negociere cu SUA) au fost suspendate.
Miza pentru România în problema Acordului CETA
Acordul CETA a fost semnat în octombrie 2016, după negocieri tensionate și o anulare intempestivă cu puțin timp înaintea finalizării discuțiilor. În această problemă, miza pentru România este una importantă, întrucât permite operaționalizarea acordului dintre țara noastră și Canada privind eliminarea deplină a vizelor pentru cetățenii români începând cu data de 1 decembrie 2017.
Guvernul României saluta atunci decizia Canadei de eliminare completă a vizelor pentru români de la 1 decembrie 2017, hotărârea fiind cuprinsă în declarația Summitului UE-Canada, iar Dacian Cioloș, prim ministru la acea dată, preciza că este un moment important, fiind astfel eliminată ultima discriminare la adresa românilor.
„Este un moment important pentru România, nu doar pentru că se deschide accesul românilor la beneficiile Tratatului comercial între Uniunea Europeană și Canada (CETA), dar și pentru că se elimină ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în chestiunea circulației fără bariere pe teritoriul Canadei. Consider, de asemenea, că această liberalizare a regimului vizelor va crea oportunități importante pentru oamenii de afaceri români care doresc să dezvolte proiecte cu parteneri canadieni. Îi mulțumesc domnului prim-ministru Justin Trudeau pentru implicarea personală în negocierea acestui obiectiv al României și pentru deschiderea arătată în discuțiile pe care le-am purtat în acest an pe tema liberalizării regimului de vize”, se arăta într-un comunicat de presă emis de Cioloș.
Potrivit sursei citate, în urma discuțiilor care au durat câteva luni, dintre premierul Canadei, Justin Trudeau, și fostul șef al Executivului român, Cioloș, Guvernul Canadei a semnat în octombrie 2016 angajamentul de a elimina total regimul de vize pentru toți cetățenii români, începând cu 1 decembrie 2017, după o primă etapă de liberalizare parțială de la 1 mai 2017.
„În perioada de până la momentul eliminării depline a regimului de vize, Canada va introduce o ridicare parțială a vizelor pentru cetățenii români eligibili care călătoresc în această țară. Astfel, la 1 mai 2017, cetățenii români care au deținut o viză canadiană temporară în ultimii 10 ani (Canadian temporary resident visa) sau care dețin, în prezent, o viză validă, valabilă pentru Statele Unite (valid US non-imigrant visa), vor putea să viziteze sau să tranziteze Canada pe baza unei autorizații electronice de călătorie (eTA) în loc de viză”, se mai arăta în comunicatul Guvernului.
În următoarele luni, oficialii români vor lucra cu omologii canadieni pentru a pregăti o tranziție la regimul de călătorie fără vize și pentru a dezvolta aranjamentele în cadrul cărora țările noastre să colaboreze mai bine în gestionarea oricăror tendințe negative în domeniul migrației, dacă acestea ar apărea.