Parlamentul European redeschide ancheta privind închisorile secrete CIA. România, pe lista țărilor investigate

Comisiile pentru libertăți civile, afaceri externe și drepturile omului din Parlamentul European vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi și detenții ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluții adoptate miercuri de Parlament.

Prin această rezoluție, eurodeputații cer din nou statelor UE să investigheze aceste acuzații și să îi urmărească penal pe cei vinovați.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie „dezvăluie fapte noi care confirmă acuzațiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autoritățile acestora și funcționari și agenți ai serviciilor lor de securitate și de informații au fost complici la programul CIA de detenție secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanțiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susțin europarlamentarii.

ACTUALITATE 23 DECEMBRIE, calendarul zilei: Moare Mihail Kalașnikov/ Este conceput primul tranzistor/ Prima călătorie în jurul Pământului a unei nave românești

07:15

POLITICĂ Ziua în care vor fi ALEȘI șefii Parlamentului, Iohannis va anunța premierul și se va forma Guvernul

07:15

Ca urmare a noilor probe, Parlamentul „îi încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, cu asocierea Comisiei pentru afaceri externe și a Subcomisiei pentru drepturile omului, sarcina de a continua ancheta sa privind presupusa folosire a unor țări europene de către CIA pentru transportarea și deținerea ilegală de prizonieri și de a informa plenul cu privire la această chestiune, în termen de un an”, se arată în rezoluție.

Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informații în statele membre unde există acuzații că au fost centre secrete CIA de detenție și culegerea tuturor informațiilor și probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupție în legătură cu programul CIA.

„Climatul de impunitate de care beneficiază programul CIA a permis continuarea încălcărilor drepturilor fundamentale, după cum au dovedit programele de spionaj în masă întreprinse de Agenția Națională de Securitate a Statelor Unite și serviciile secrete din diverse state membre”, afirmă membrii PE, subliniind că „nu poate exista impunitate” pentru aceste fapte.

Totodată, Parlamentul „invită SUA să ancheteze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenție secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”.

Pe de altă parte, europarlamentarii „își exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare și judiciare naționale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzațiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deținute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicați în aceste operațiuni.

De asemenea, Parlamentul European își exprimă „consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operațiunilor anti-teroriste ale CIA. Deputații subliniază „concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia „metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obținerea unor informații care să împiedice alte atacuri teroriste”.

Acuzațiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia și Lituania, pentru transportarea și detenția ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigații aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenție secretă și extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de „interogare în forță” ale Agenției de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informații din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenției, în centrul de detenție deschis pe teritoriul României fiind interogați mai mulți prizonieri suspectați de legături cu grupări teroriste.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informații, inclusiv țările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenției Centrale de Informații, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenție.

Conform cotidianului american, în raport sunt menționate închisori din cinci țări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept „detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul țărilor lor.

Presupusa închisoare din România este menționată în mai multe rânduri.

În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenție în România și Lituania în 2002 și 2003, iar primii deținuți ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deținuții care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, țara noastră dar și Polonia la CEDO.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul țării.

Președintele Comisiei parlamentare CIA, senatorul Norica Nicolai, a declarat, pe 16 iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile românești exclusiv din motive tehnice și că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecți de terorism.

Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informații potrivit cărora spațiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deținuți și că aceștia erau torturați în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit președintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente și date ale operațiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timișoara, Constanța, București, Tulcea și Fetești.

Pe baza documentelor prezentate de autorități, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile românești nu au fost existat și nu au fost constuite facilități care ar fi putut servi drept centre de detenție pentru deținuți.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autorităție române nu dețin probe referitoare la centre de detenție ale CIA sau acțiuni de privare de libertate întreprinse de Agenție pe teritoriul național, dar nu pot ignora „alegațiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

În prezent, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamații făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenția secretă, rele tratamente și procedura de extrădare.