Partidul Angelei Merkel câștigă alegerile din Germania. Pentru prima oară după al II-lea Război Mondial, extrema dreaptă intră în Parlament. Rezultate EXIT POLL

Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), și filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creștin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieșirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de și publicația Die Welt.

Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost președinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formațiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obținut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formațiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

ACTUALITATE Marcel Ciolacu, mesaj în ultimele ore din 2024: „Nu a fost un an ușor, dimpotrivă / De la miezul nopții putem circula LIBER, pe orice cale, în spațiul Schengen”

20:26

EXTERNE Un cuțitar sirian a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

Partidul Democraților Liberi (FDP, centru-dreapta) probabil a obținut 10,5% din voturi, formațiunea Alianța '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 9,4%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,8%.

Un alt sondaj, efectuat la comanda ZDF, creditează CDU/CSU cu 33,3%, SPD cu 20,8%, AfD cu 13,2%, FDP cu 10,1%, B90/G cu 9,2% și Die Linke cu 8,9%.  

Cancelarul Angela Merkel, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), s-a declarat mulțumită de rezultatul obținut în scrutinul parlamentar și consideră că scorul bun înregistrat de formațiunea extremistă Alternativă pentru Germania (AfD) reprezintă un test.

Succesul partidului Alternativă pentru Germania este un test pentru poporul german, a apreciat Angela Merkel, subliniind că este important ca alegătorii care votat cu AfD să fie recâștigați de formațiunile moderate.

"Sigur că speram la un rezultat electoral mai bun. Dar nu trebuie să uităm că tocmai am încheiat o legislatură extraordinar de provocatoare, astfel că sunt fericită că am atins obiectivele strategice ale campaniei electorale", a afirmat Angela Merkel, potrivit agenției Reuters.

"Suntem cel mai puternic partid, avem mandatul de a forma viitorul guvern, nu poate fi construită nicio coaliție împotriva noastră", a observat Angela Merkel, după ce formațiunea pe care o conduce, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc, cu 32-33%, în scrutinul legislativ.

SPD anunță că va trece în opoziție

Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost partenerul de guvernare al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), intenționează să treacă în opoziție după rezultatul nefavorabil obținut în scrutinul parlamentar din Germania, afirmă liderul formațiunii de centru-stânga, Martin Schulz.

Martin Schulz a făcut aceste declarații pentru agenția DPA și pentru publicația Focus.

Informația a fost confirmată de Thomas Oppermann, liderul grupului social-democrat din Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului federal din Germania.

"Este o zi grea și amară pentru democrația social-democrată, dar vreau să le mulțumesc tuturor pentru campania electorală extraordinară. Partidul Social-Democrat nu a reușit să își extindă electoratul", a declarat Martin Schulz.

Este posibil ca, după reacția de moment, Martin Schulz să fie convins să negocieze prelungirea coaliției guvernamentale a Partidului Social-Democrat cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU, centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel.

Angela Merkel și-a asigurat al patrulea mandat de cancelar după ce formațiunea sa, CDU/CSU, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar. Dacă SPD, partid clasat pe locul doi, refuză negocierile, CDU poate forma o coaliție guvernamentală cu Partidul Democraților Liberi (FDP, centru-dreapta) și cu formațiunea Alianța '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga).

Angela Merkel se îndreaptă spre al patrulea mandat de cancelar al Germaniei, chiar dacă formațiunea sa, Uniunea Creștin-Democrată (CDU, centru-dreapta), nu va obține majoritate parlamentară după scrutinul de duminică și va avea nevoie de parteneri pentru coaliția guvernamentală.

Principalele idei politice ale Angelei Merkel

Campania electorală a Angelei Merkel s-a desfășurat sub sloganul "Pentru o Germanie în care să trăim bine și fericiți".

Liderul CDU promite scăderea impozitelor pentru angajați, o rată ocupațională aproape totală până în anul 2025 și suplimentarea indemnizațiilor sociale pentru familii.

Angela Merkel s-a angajat să intensifice măsurile de stimulare a companiilor și modalități pentru îmbunătățirea siguranței publice.

Liderul Germaniei s-a pronunțat în favoarea creșterii etapizate a cuantumului bugetului pentru apărare și pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană.

Politicile controversate în materie de imigrație

Într-un interviu acordat la sfârșitul lunii august, Angela Merkel a declarat că nu regretă deloc decizia politicilor flexibile în materie de imigrație, sugerând însă că hotărârea controversată de primire a peste un milion de extracomunitari în Germania a fost o situație excepțională.

Angela Merkel a negat că a făcut vreo eroare prin flexibilitatea față de imigranți, situație care a permis venirea a peste un milion de extracomunitari în Germania în ultimii ani. "Aș lua în același fel deciziile din anul 2015. A fost o situație extraordinară și am luat deciziile în funcție de ceea ce am considerat că era corect din punct de vedere politic și umanitar. Situații extraordinare se întâmplă din când în când în istoria unei națiuni, iar șeful Guvernului trebuie să acționeze, ceea ce eu am făcut", a argumentat Angela Merkel într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag.

Flexibilitatea cancelarului Angela Merkel în materie de imigrație a condus la creșterea popularității partidului de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD).

Angela Merkel, favorabilă aprofundării integrării europene

În materie de politici europene, Angela Merkel a pledat împreună cu Emmanuel Macron, președintele Franței, pentru aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și pentru consolidarea zonei euro.

Angela Merkel a declarat că susține "ideea bună" a ministrului german de Finanțe, Wolfgang Schäuble, de a transforma Mecanismul European de Stabilitate, fondul de asistență al zonei euro, în Fondul Monetar European. "Ne-ar ajuta să fim și mai stabili și ne-ar permite să arătăm lumii că avem toate mecanismele portofoliului din zona euro pentru a putea reacționa la situații neașteptate", a afirmat Angela Merkel.

Cancelarul Germaniei nu a exclus nici posibilitatea înființării unui post de ministru al Finanțelor pentru zona euro. "Mi-aș putea imagina un post comun pentru Economie și Finanțe", a subliniat Angela Merkel, explicând că în acest fel ar fi coordonate mai eficient politicile bugetare și economice.

Emmanuel Macron, președintele Franței, intenționează să propună tema consolidării zonei euro în cadrul negocierilor pentru formarea noii coaliții guvernamentale din Germania, pentru a forța Berlinul să accepte intensificarea reformelor în cadrul Uniunii Europene, scrie cotidianul Financial Times. Liderul Franței va propune modalități de consolidare a zonei euro – inclusiv prin crearea unui buget propriu, a unui post de ministru de Finanțe și a unui Fond Monetar European – imediat după scrutinul parlamentar programat duminică în Germania. Macron speră că va stimula astfel dezbaterea publică și că o va forța pe Angela Merkel și alți lideri germani să asume poziții în sensul reformării zonei euro în timpul negocierilor privind formarea noului guvern al Germaniei, afirmă consilieri prezidențiali francezi.

"Miza este reprezentată de amploarea și ritmul reformelor din zona euro după un deceniu de crize, austeritate și, până recent, creștere economică slabă", comentează Financial Times. Pentru a obține susținerea politicienilor germani reticenți, Emmanuel Macron este pregătit să accepte perioade îndelungate de tranziție, atât timp cât obiectivele de reformă sunt acceptate. Spre exemplu, liderul francez ar accepta o "abordare etapizată", cu un termen cuprins între "cinci și zece ani", pentru planul radical de creare a unui buget propriu al zonei euro care să aibă un cuantum de câteva procente din Produsul Intern Brut (PIB) general.

Inițiativa lui Emmanuel Macron, care ar urma să ia forma unui discurs despre viitorul Uniunii Europene pe 26 septembrie, are rolul de a crește șansele unui acord politic între Paris și Berlin până la sfârșitul anului privind reformarea UE. "Este important ca principalul nostru partener din Europa să știe exact ce vrem în momentul discutării programului de guvernare", afirmă un consilier prezidențial de la Paris. Un alt oficial francez a admis că planurile franceze privind consolidarea zonei euro nu au fost discutate detaliat de Paris și Berlin de când Emmanuel Macron a devenit președinte, în luna mai.

Propunerile lui Emmanuel Macron sunt compatibile cu planul propus de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care pledează pentru aprofundarea integrării europene și pentru centralizarea procesului decizional. "Președintele Franței vrea consolidarea stabilității financiare, a solidarității și modalităților de stimulare. Emmanuel Macron a încercat să depășească opoziția Germaniei față de măsuri ce includ transferuri fiscale suplimentare de la economii puternice spre cele slabe prin reforme structurale și disciplină bugetară la nivel național. Emmanuel Macron a obținut semnale încurajatoare din partea Angelei Merkel, al cărei partid – Uniunea Creștin-Democrată (CDU) – ar urma să câștige scrutinul de duminică. Cancelarul Germaniei a semnalat că va analiza posibilitatea creării unui «mic buget» al zonei euro și a salutat ideea oferirii de asistență financiară economiilor mai slabe în schimbul unor reforme dure. Însă Emmanuel Macron vrea mult mai mult: un buget reprezentând «procente» din PIB, finanțat prin venituri fiscale care acum intră în bugetele naționale. Actualul buget al Uniunii Europene reprezintă 1% din PIB-ul organizației", explică Financial Times.

"Nu se știe dacă Angela Merkel va accepta ideile, iar decizia sa va depinde parțial de viitorii parteneri de coaliție. Merkel vrea să se concentreze mai puțin pe schimbări instituționale și mai mult pe beneficiile practice ale cetățenilor UE. Orice nou fond va trebui să se concentreze pe proiecte specifice de genul combaterii șomajului, nu pe idei politice neclare", subliniază FT. O coaliție a CDU/CSU cu Partidul Democraților Liberi (FDP) nu ar fi o veste bună pentru Emmanuel Macron, dat fiind că această formațiune liberală are o poziție sceptică privind aproundarea integrării în zona euro și ar accepta consolidarea reglementărilor fiscale doar în schimbul posibilității aplicării unor sancțiuni pentru neconformare. Dar, dacă sondajele de opinie sunt corecte, Angela Merkel probabil va fi nevoită să prelungească "marea coaliție" cu Partidul Social-Democrat (SPD), care susține mai mult ideile lui Emmanuel Macron deși manifestă preocupare privind mutualizarea datoriilor.