PE a aprobat rezoluția redactată de europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu. „Rusia a lansat un proces de militarizare în zona Mării Negre”

„Parlamentul subliniază situația complexă strategică și militară la Marea Neagră și susține că sancțiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să fie în continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategică din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesită o gestionare responsabilă din partea UE, se mai arată în text, care cere și continuarea politicii de descurajare ca parte a reasigurării strategice necesare pentru membrii estici ai NATO și UE”, se arată în comunicat.

Potrivit rezoluției, PE „sprijină categoric nerecunoașterea anexării Crimeii de către Rusia” și își reiterează angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite”.

„UE nu va recunoaște anexarea ilegală a Crimeii și a Sevastopolului”, anexarea încălcând Tratatul de prietenie, cooperare și parteneriat dintre Ucraina și Federația Rusă din 1997, se arată în text.

Eurodeputații „remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre și din zona adiacentă” și „consideră că acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor «două blocuri»”, atrăgând atenția că, „prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a câștigat o platformă de lansare foarte importantă atât către vest (Balcanii, Transnistria și gurile Dunării), cât și către sud (regiunea estică a Mediteranei), unde Rusia și-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum și că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un «Kaliningrad de sud», un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO”.

Totodată, rezoluția exprimă preocuparea față de „intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra României, Poloniei și statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major”.

Parlamentul European este „profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităților militare defensive dar și ofensive, a Rusiei în Marea Neagră și de extinderea și modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziționarea a șase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don și a șase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici”, reamintind că poziționarea unor capabilități aeriene ofensive, precum și modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziția militară ofensivă a Rusiei și capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său”.

De asemenea, PE constată cu îngrijorare că Rusia „și-a mărit semnificativ capacitățile de apărare aeriană și navală în bazinul Mării Negre, desfășurând noi rachete de apărare navală (anti-nave, cu o rază de acțiune de 600 km, ce pot ajunge la Strâmtoarea Bosfor) și asigurându-se că avioanele de luptă ruse controlează aproximativ trei sferturi din spațiul aerian al bazinului Mării Negre (triplându-și practic numărul de aeroporturi în Crimeea)”. În acest context, Franța este îndemnată să abandoneze „fără echivoc și definitiv vânzarea de nave de asalt amfibie către Rusia”.

Documentul mai notează faptul că Rusia și-a consolidat capacitățile atât la nivel strategic, cât și tactic. „Bombardierele cu rază lungă de acțiune capabile să poarte rachete de croazieră și avioanele de recunoaștere care operează aproape de țărmurile vestice ale Mării Negre pot pătrunde adânc în Europa Centrală”, se arată în rezoluție.

De asemenea, se remarcă faptul că desfășurarea sistemelor ruse de armament cu capacitate duală în Crimeea ridică „semne de întrebare asupra bunelor intenții ale Rusiei în ceea ce privește realizarea de progrese în privința Agendei multilaterale de dezarmare nucleară în cadrul viitoarei revizuiri a Tratatului de neproliferare, subminând eforturile depuse deja în această direcție”.

Potrivit rezoluției, recentele survolări la mică altitudine ale aeronavelor ruse de luptă deasupra unor nave de război ale NATO și a unor platforme de explorare din Marea Neagră, „indică clar o poziție mai agresivă a Rusiei în bazinul Mării Negre și reprezintă un avertisment asupra unui risc crescut de escaladare”.

Autorii raportului propun condamnarea faptului că Rusia furnizează sprijin direct și indirect pentru separatiști, facilitând astfel continuarea războiului, și-și exprimă îngrijorarea cu privire la relatările privind crimele de război comise în regiunea controlată de separatiștii susținuți de Moscova.

Totodată, se exprimă regretul cu privire la faptul că inițiativele de cooperare în domeniul securității BLACKSEAFOR și Armonia Mării Negre”s-au dovedit a fi prea slabe și sunt în prezent paralizate”.

Pe de altă parte, rezoluția subliniază că relația cu Rusia, un actor major în sistemul internațional, „ar trebui să fie, pe termen lung, mai degrabă una de cooperare decât conflictuală”, însă, pe termen scurt și mediu, „din cauza lipsei de încredere față de ultimele acțiuni ale Rusiei, orice reluare a cooperării ar trebui să continue să se bazeze, în primul rând, pe reasigurarea strategică puternică oferită de NATO membrilor săi din est și, în al doilea rând, pe faptul că nu poate exista nicio soluție politică care să se bazeze pe acceptarea anexării ilegale a Crimeii”.

În cazul în care Rusia nu respectă acordul de încetare a focului de la Minsk și continuă destabilizarea estului Ucrainei și anexarea ilegală a Crimeii, „regimul de sancțiuni ar trebui continuat și chiar consolidat”, conform documentului.

În ceea ce privește securitatea energetică, statele membre sunt îndemnate să ia măsurile necesare în vederea asigurării securității exploatării petrolului și gazelor și pentru activitățile de transportare a acestora în regiunea Mării Negre, exprimându-se preocuparea pentru faptul că beneficiile care decurg din exploatarea petrolului și gazelor și a activităților de transport în Marea Neagră sunt „din ce în ce mai dependente de nivelul de militarizare declanșat de anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și de creșterea ulterioară a capacităților militare ruse în regiune”.

Raportul subliniază faptul că regiunea Mării Negre ar trebui „să fie cu adevărat prioritară pentru Uniunea Europeană”, iar, în condițiile în care actualul format al Sinergiei Mării Negre (SMN) nu mai este de actualitate, se solicită Comisiei Europene și SEAE să elaboreze „o strategie cuprinzătoare a UE pentru regiunea Mării Negre”.

De asemenea, este subliniată importanța critică a coordonării cu NATO și SUA, deoarece bazinul Mării Negre este „o componentă cheie a securității euroatlantice” și este salutat angajamentul NATO de sprijinire a eforturilor regionale ale statelor cu ieșire la Marea Neagră, menite să asigure securitatea și stabilitatea.

În acest sens, Alianței Nord-Atlantice i se solicită „să continue să își dezvolte capabilitățile de apărare cibernetică și de apărare antirachetă, inclusiv în regiunea Mării Negre, și să elaboreze planuri operative pentru descurajarea și contracararea războiului asimetric și hibrid”.

Se subliniază faptul că NATO ar trebui „să își păstreze superioritatea navală și aeriană generală în bazinul Mării Negre și să-și mențină capacitatea de a monitoriza această regiune”.

După votul din plen, rezoluția urmează să fie trimisă Consiliului, Comisiei Europene, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre ale UE, precum și tuturor țărilor de la Marea Neagră.