Pe masa europarlamentarilor români va ajunge în curând unul dintre cele mai mari dosare ale Uniunii Europene. Ce vor face. PLUS: Surprinzătorul loc fruntaș pe care îl ocupă România pe această hartă

Proteste au avut loc sâmbătă în mai multe orașe din Europa, zeci de mii de oameni ieșind în stradă pentru a se opune acordului de liber schimb UE-SUA, cunoscut sub abrevierea TTIP. O ieșire a avut loc și în parcul IOR din București, însă, după cum era de așteptat, cele mai ample manifestații s-au înregistrat în Germania, țara cu cel mai mai mare grad de scepticism față de acest acord. Aceste manifestații au venit în contextul în care echipele de negociatori din partea UE și SUA au început, luni, la New York, cea de-a noua rundă de discuții pe marginea Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții care va elimina taxele vamale dintre cele două părți.

După doi ani de negocieri și sute de amendamente, TTIP se pregătește de un nou vot în Parlamentul European. Mai întâi, el va trece, la finele lunii mai, prin Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European (INTA), după care va intra din nou în plenul legislativului UE, la doi ani de la primul vot asupra controversatului acord.

„De acum și până atunci, ne putem aștepta la un lobby fără precedent, în contextul în care atât susținătorii, cât și opozanții acordului vor avea în vedere formarea unor coaliții și atragerea sprijinului unui număr cât mai mare de europarlamentari, pentru a asigura existența unor majorități pro sau contra celor mai importante capitole din textul parteneriatului”, scrie Doru Franțescu, directorul și co-fondatorul VoteWatch Europe, un think-tank cu sediul la Bruxelles.

ACTUALITATE Graba l-a dus la secție pe un brăilean. Nu a dat prioritate și a izbit în plin o autospecială a POLIȚIEI, care a ricoșat într-un stâlp

09:46

ACTUALITATE Victor Ponta: „Echipa Trump a preluat PUTEREA din timpul tranziției dintre administrații”

09:44

Coroborând mai mulți indicatori relevanți, Franțescu prognozează, într-o analiză publicată pe site-ul instituției, că TTIP va primi un vot favorabil din partea majorității eurodeputaților. Concret, expertul a ținut cont de doi indicatori, respectiv înclinația europarlamentarilor de a vota în favoarea: 1) a unor acorduri de liber schimb în general și 2) a îmbunătățirii relațiilor UE-SUA. Spre exemplu, cel mai scăzut nivel de susținere pentru bune relații între UE și SUA este înregistrat în rândul delegațiilor Franței și Austriei, la polul opus aflându-ne noi, românii, împreună cu celelalte state NATO din Estul Europei și cu Marea Britanie. Concluzia se bazează pe voturile europarlamentarilor din dosare care au legătură cu TTIP, NATO, monitorizările NSA și acorduri de schimb de date personale precum SWIFT și PNR. 

De altfel, nu doar eurodeputații români sunt printre cei mai mari susținători din Europa ai TTIP, ci și românii care i-au ales. Un studiu PEW (foto mai jos) citat în analiza amintită arată că 75% dintre români spijină adoptarea și ratificarea acordului UE-SUA, al doilea cel mai mare procent din Uniune, după Lituania, cu 79 de procente.

La polul opus se află Germania și Austria, cu 39 de procente. Nivelul foarte mic al susținerii din aceste două state membre poate fi explicată prin poziția lor – mai ales a Germaniei, considerată „motorul” economiei europene – de vârf de lance al exportatorilor din UE. Mai exact, nemții și austriecii se tem că exporturile lor în restul Uniunii vor avea de suferit odată cu intrarea produselor ieftine americane pe piața europeană.

Cu excepția țărilor în care există anumite sensibilități naționale față de TTIP, parlamentarii vor vota în funcție de linia grupului politic din care fac parte, după cum reiese din graficele de mai jos, care reprezintă pozițiile eurodeputaților (în ordine: delegația națională, grupul Popularilor Europeni, grupul Socialiștilor, grupul Liberalilor) față de întărirea parteneriatului UE-SUA (cu mențiunea că VoteWatch a centralizat mai jos datele din legislatura anterioară, 2009-2014) :

Poziția României față de TTIP

După o tentativă eșuată de a condiționa ratificarea TTIP și a acordului similar cu Canada, CETA, de problema vizelor pentru români, țara noastră a devenit susținătoare fără rezerve a acordurilor, inclusiv la nivelul noului președinte.

Amintim că, în octombrie 2013, fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, amenința, în timpul unei vizite la Washington, că, dacă românii nu vor scăpa de vizele pentru Canada, parlamentul de la București ar putea să nu ratifice acordul UE-Canada. La rândul lui, fostul europarlamentar Sabin Cutaș, membru al comisiei INTA din legislativul UE, avertiza că delegația română nu va putea vota în plen TTIP atâta vreme cât cetățenii țării noastre încă sunt excluși din programul Visa Waiver: „Am discutat în grupul de coordonare de la S7D și le-am explicat foarte clar că noi, românii, membri ai Comisiei și mai ales în plen, nu vom putea vota (pentru TTIP, n.red.) dacă nu se găsește o soluție și pentru viză. Doar cu voturile deputaților români și bulgari n-o să pice, dar va fi un semnal politic foarte clar. Nu putem vorbi despre schimburi de mărfuri libere, atât timp cât nu discutăm despre circulația liberă a persoanelor. Punct!”, spunea Cutaș pentru HotNews.ro, la sfârșitul lui 2013.

Confruntată cu critica privind vizele pentru români în contextul TTIP, Elena Bryan, negociator senior în cadrul echipei americane de negociere cu Comisia Europeană în dosarul TTIP, a replicat scurt, învârtind cuțitul în rana națională: „Am observat că nu sunteți în Schengen încă”.

În cele din urmă, România a renunțat la condiționarea acordurilor transatlantice de dosarul vizelor și, în toamna anului trecut, Comisia Europeană a decis că, deocamdată, nu este cazul să ia măsuri împotriva SUA pentru faptul că americanii nu oferă tratament egal tuturor statelor UE în materie de vize.

Pe scurt, despre TTIP

Acordul de liber schimb UE-SUA sau Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții va fi, la ratificare, adică peste circa doi ani, cel mai mare acord comercial din istorie, care va cuprinde 40% din PIB-ul lumii. Acordul are trei părți și 24 de capitole, care sunt negociate de doi ani de zile și au ajuns acum la cea de-a noua rundă, ce are loc la New York, între 20 și 24 aprilie. Deși nu este parte oficială a negocierilor, Parlamentul European este ținut la curent de Comisie, pentru că are puterea de a respinge acordul de liber schimb odată ce va fi finalizat. După cum a fost cazul controversatului Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA), căderea unui acord nu este o opțiune pe care eurodeputații să nu o folosească, se amintește în analiza citată.

Un studiu realizat în martie 2013 la cererea Uniunii Europene estima că, odată ratificat și implementat, acordul de liber schimb ar putea crea o creștere economică de 0,5% pentru UE și de până la 120 de miliarde de euro. De cealaltă parte a Oceanului, scenariul cel mai optimist vizează o creștere economică de până la 95 de miliarde de euro.

De departe cel mai sensibil capitol al negocierilor pentru TTIP este cel cu privire la clauza de protecție a investitorilor, ISDS. Clauza este foarte importantă pentru partea americană, însă discuțiile au fost suspendate preț de un an de UE, pentru a exista consultări publice. Motivul controverselor din jurul acestei clauze este că, în forma inițială, corporațiile americane ar fi putut contesta la curți internaționale de arbitraj private legile naționale europene care nu le conveneau. Dacă va exista o mobilizare a parlamentarilor din grupul Popularilor Europeni și un număr mic de socialiști care nu vor vota în linia grupului politic sau se vor abține, s-ar putea constitui o majoritate pentru a trece o versiune amendată a ISDS, se arată în analiza VoteWatch citată.

Alte discuții sensibile:

– UE a vrut și deschiderea unui capitol aparte pentru energie, astfel încât europenii să poată cumpăra gaze (mai ales GPL) și petrol ieftine de la americani și să reducem dependența energetică de Rusia. SUA au refuzat.

– UE a refuzat să pună pe masa negocierilor interdicția cu privire la organismele modificate genetic din SUA

– americanii au cerut eliminarea sistemului european al indicațiilor geografice, de protecție a mărcilor tradiționale europene și au cerut ca produsele să fie protejate doar prin mărcile înregistrate