Prima pagină » Știri externe » Pentagonul vrea să aducă armament greu în țările est-europene, printre care și România

Pentagonul vrea să aducă armament greu în țările est-europene, printre care și România

Pentagonul vrea să aducă armament greu în țările est-europene, printre care și România
Pentagonul intenționează să staționeze armament greu, între care tancuri, precum și 5.000 de militari în câteva state est-europene și în țările baltice, au declarat oficiali americani și din cadrul NATO, în eforturile de disuasiune a unei agresiuni ruse în Europa, relatează New York Times.

Propunerea, în cazul în care va fi aprobată, va marca o premieră de la sfârșitul Războiului Rece, fiind prima dată când Statele Unite ar staționa echipament militar greu într-un nou stat membru NATO din Europa de Est care a făcut parte din sfera de influență a Uniunii Sovietice. Anexarea Crimeei de către Rusia și războiul din estul Ucrainei au tras un semnal de alarmă și au determinat noi planificări militare în capitalele NATO, afirmă cotidianul american în pagina electronică.

Aceasta ar fi prima serie de măsuri importante luate de Statele Unite și NATO pentru consolidarea forței în regiune și ar trimite un mesaj aliaților și președintelui rus, Vladimir Putin, că Statele Unite vor apăra membrii NATO de la frontiera rusă.

După extinderea Alianței Nord-Atlantice cu țările baltice, în 2004, Statele Unite au evitat staționarea permanentă de echipament și trupe în est, în încercarea de a ajunge la diverse forme de parteneriat cu Rusia.

Echipamentul va fi staționat la bazele NATO și va suficient cât să răspundă nevoilor unei brigăzi de 3.000 până la 5.000 de militari. Acesta va fi similar celui pe care Statele Unite l-au avut în Kuwait timp de peste un deceniu, după invadarea țării de către Irak, în 1990.

Solicitarea Pentagonului necesită aprobarea secretarului Apărării, Ashton B. Carter, și a Casei Albe. Iar obstacolele politice rămân, având în vedere că semnificația acestei potențiale măsuri a generat îngrijorarea în rândul unor aliați NATO în legătură cu reacția Rusiei.

„Statele Unite continuă să analizeze cea mai bună locație pentru staționarea acestor materiale prin consultări cu aliații noștri”, a declarat colonelul Steven H. Warren, purtător de cuvânt al Pentagonului. „La acest moment, nu am luat nicio decizie dacă sau când vom muta acest echipament”, a adăugat el.

Oficiali de rang înalt informați în legătură cu această propunere, care au descris planificarea militară internă sub acoperirea anonimatului, au declarat că se așteaptă ca aceasta să fie aprobată înainte de întâlnirea miniștrilor Apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, din această săptămână.

Așa cum prevede propunerea, necesarul de echipament pentru 150 de militari va fi staționat în fiecare dintre cele trei țări baltice: Lituania, Letonia și Estonia. Echipament suficient pentru o companie sau un posibil batalion – aproximativ 750 de militari – va fi staționat în Polonia, România, Bulgaria și posibil Ungaria, au afirmat ei.

Specialiștii americani au verificat locațiile din țările luate în considerare pentru staționarea armamentului, iar Pentagonul lucrează la estimarea costurilor pentru modernizarea căilor ferate, constuirea de noi depozite și facilități de întreținere a echipamentului, precum și înlocuirea facilităților din perioada sovietică pentru staționarea armamentului greu american. Depozitele de armament vor fi păzite de contractori de securitate sau forțe locale și nu de personal militar american, au declarat oficialii citați.

Poziționarea echipamentului ar salva timp pentru armata americană, dar și bani și resurse, evitând transportarea lui în și dinspre Statele Unite de câte ori unitățile armatei călătoresc în Europa. Necesarul de echipament pentru o brigadă, numit oficial setul european de activitate, include aproximativ 1.200 de vehicule, 250 de tancuri M1-A2, vehicule de luptă Bradley și mortiere, potrivit unui oficial militar.

Ideea mutării de armament prepoziționat și materiale în țările baltice și est-europene a mai fost discutată, dar niciodată pusă în practică pentru că era văzută de Kremlin drept o încălcare a spiritului acordului din 1997 dintre NATO și Rusia, care a pus bazele cooperării. Propunerea Pentagonului a primit însă sprijin din cauza temerilor din țările membre NATO din estul Europei care s-ar putea confrunta cu amenințarea rusă.