Pentru că nu poate decripta mesajele, Moscova amenință cu interzicerea aplicației de mesagerie Telegram în Rusia, invocând rațiuni de securitate
Avertismentul Autorității ruse pentru comunicații (Roskomnadzor) a fost transmis după o decizie a Curții Supreme de Justiție de la Moscova împotriva companiei care gestionează Telegram.
În acest context, crește miza disputei pe care fondatorul Telegram, Pavel Durov, o are cu Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB), succesorul KGB, punând sub semnul întrebării și inițiativa Telegram de a investi 850 de milioane de dolari pentru lansarea unei criptomonede, observă cotidianul Financial Times.
Serviciul Federal de Securitate (FSB) a intentat o acțiune judiciară contra Telegram în 2017, cerând codurile pentru decriptarea traficului de date al serviciului de mesagerie, care are aproximativ zece milioane de utilizatori în Rusia. În octombrie 2017, o instanță din Moscova a amendat Telegram cu 800.000 de ruble (14.000 dolari) pentru refuzul de a oferi codurile de criptare.
Ramil Ahmetgaliev, unul dintre avocații Telegram, a anunțat că serviciul de mesagerie nu se va conforma nici deciziei Curții Supreme, explicând că încearcă să identifice căi de apel.
Pavel Durov a declarat că eforturile FSB se vor dovedi lipsite de succes. „Amenințările cu blocarea serviciului Telegram dacă nu oferă datele private ale utilizatorilor nu vor da rezultate. Telegram va apăra libertatea și datele private”, a transmis Pavel Durov.
Decizia Autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor deschide calea sesizării justiției dacă Telegram nu acceptă solicitările FSB în 15 zile. Roskomnadzor a atras atenția că va cere blocarea serviciilor aplicației de mesagerie.
Nu doar FSB a cerut acces la datele Telegram. Serviciile de securitate din Statele Unite, Marea Britanie și din alte țări europene au cerut, de asemenea, codurile pentru decriptare ale aplicației de mesagerie. Premierul Marii Britanii, Theresa May, a afirmat în ianuarie că mesageria Telegram riscă să devină „adăpost al infractorilor și teroriștilor” din cauza refuzului de a oferi acces la informații serviciilor de securitate.