Pentru prima oară, România este reprezentată la nivel înalt în Parlamentul European

Adina Vălean (PNL) și Corina Crețu (PSD) au fost alese, marți, în funcții de vicepreședinte al Parlamentului European, Vălean obținând, din primul tur, 394 de voturi, iar Crețu, din al doilea tur, 406 voturi.
În primul tur al alegerilor din PE pentru cele 14 funcții de vicepreședinte au votat 729 de europarlamentari, 717 voturi fiind valabil exprimate. După primul tur, șase dintre candidați au obținut majoritatea necesară, de cel puțin 359 de voturi, și au fost aleși în funcții de vicepreședinți, printre aceștia fiind Adina Vălean, cu 394 de voturi.

Europarlamentarul PSD Corina Crețu a avut, în primul tur, 342 de opțiuni favorabile, neîntrunind în această etapă majoritatea necesară de 359 de voturi.

În al doilea tur, Corina Crețu a obținut 406 voturi.

VIDEO Marcel Ciolacu, desemnat PREMIER. Iohannis: Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept

11:58

POLITICĂ Marcel Ciolacu: Esenţial e ca acest GUVERN să restabilească încrederea investitorilor şi să asigure un climat predictibil pentru mediul de afaceri

11:58

Cele 14 funcții de vicepreședinte PE au fost vizate de 15 candidați.

Cătălin Ivan a anunțat, marți, înainte de votul pentru vicepreședinții Parlamentului European, că delegația PSD nu o va vota pe Adina Vălean care candidează din partea PPE pentru un post de vicepreședinte PE, caracterizând-o drept „o trădătoare”.

„În primul rând o susținem pe Corina Crețu, pentru că ea trebuie să fie vicepreședinte al Parlamentului European după toată activitatea pe care a depus-o. Suntem bucuroși că nu mai este Laszlo Tokes (vicepreședinte al PE – n.r.)”, a declarat Cătălin Ivan.

Referitor la votul pentru cele 14 funcții de vicepreședinți, Cătălin Ivan a precizat că delegația PSD nu o va vota pe Adina Vălean.

„În general, trădătorii își merită soarta, iar eu nu pot s-o văd altfel pe Adina Vălean decât ca pe un trădător. Am dus multe bătălii împreună, știu cât de vehementă era împotrriva lui Traian Băsescu într-o anumită perioadă. Schimbarea asta radicală de discurs pe noi ne-a uimit, ca să folosesc un cuvânt elegant. Voturile noastre nu le va avea, pentru că oricât de mult ne-am dori ca România să aibă cât mai mulți reprezentați în funcțiile importante din PE, contează și calitatea acestora”, a afirmat Ivan.

La rândul său, Monica Macovei a precizat că europarlamentarii PPE vor vota cu Adina Vălean.

„Toată lumea are înțelegeri. E firesc, eu vă spun că cei din PPE vor vota cu Adina Vălean, potrivit înțelegerii”, a precizat Macovei, întrebată dacă există europarlamentari din PPE care ar putea să nu voteze cu Adina Vălean.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a declarat, marți, că dezavuează afirmația lui Cătălin Ivan că delegația PSD nu o va vota pe Adina Vălean ca vicepreședinte al PE, arătând că, în mod normal, candidaturile Adinei Vălean și Corinei Crețu trebuie susținute de toți europarlamentarii români.

Pocora a precizat că pentru prima oară de la aderarea României la UE există șansa reală de a obține două poziții de vicepreședinte al Parlamentului European, prin Adina Vălean și Corina Crețu, iar acest lucru ar trebui susținut de toți europarlamentarii români.

PPE a propus șase candidați, printre care și Adina Vălean, pentru cele șase posturi de vicepreședinte pe care le are, în timp ce S&D are alocate trei posturi, una dintre propuneri fiind Corina Crețu.

În mod normal, în urma rezultatului alegerilor, S&D ar fi putut avea cinci posturi, dar a renunțat la două pentru a obține funcția de președinte al Parlamentului European, pentru jumătate din mandat.

Social-democratul german Martin Schulz a fost reales președinte al Parlamentului European (PE) marți, din primul tur, cu voturile principalelor forțe eurofile, și anume PSE, PPE și liberalii, relatează AFP.

Schulz, președintele în exercițiu al instituției, care a fost candidatul socialiștilor la președinția Comisiei Europene (CE) în alegerile europene, a obținut 409 voturi „pentru” dintre cele 612 exprimate, din totalul de 751, în baza unui acord de coaliție cu PPE (centru-dreapta) și liberali.

LISTA COMPLETĂ A VICEPREȘEDINȚILOR PE ȘI ROLUL LOR

Vicepreședinții îl pot înlocui pe Președinte în exercitarea sarcinilor sale, atunci când este necesar, inclusiv la prezidarea ședințelor plenare.

Antonio Tajani (PPE, IT) – 452 voturi, turul 1

Mairead McGuinness (PPE, IR) – 441 voturi, turul 1

Rainer Wieland (PPE, DE) – 437 voturi, turul 1

Ramón Luis Valcárcel Siso (PPE, ES) – 406 voturi, turul 1

Ildikó Gáll-Pelcz (PPE, HU) – 400 voturi, turul 1

Adina Ioana Valean (PPE, RO) – 394 voturi, turul 1

Corina Crețu (S&D, RO) – 406 voturi, turul 2

Silvye Guillaume (S&D, FR) – 406 voturi, turul 2

David Sassoli (S&D, IT) – 394 voturi, turul 2

Olli Rehn (ALDE, FI) – 377 voturi, turul 3

Alexander Graf Lambsdorff (ALDE, DE) – 365 voturi, turul 3

Ulrike Lunacek (Verzi/ALE, AT) – 319 voturi, turul 3

Dimitris Papadimoulis (GUE/NGL, GR) – 302 voturi, turul 3

Ryszard Czarnecki (ECR, PL) – 284 voturi, turul 3

Rezultatul primului tur de scrutin:

Voturi exprimate: 729

Voturi albe sau invalide: 12

Voturi valid exprimate: 717

Majoritatea absolută din voturile exprimate necesară: 359

Șase vicepreședinți au fost aleși în primul tur:

Antonio Tajani (PPE, IT) – 452 voturi

Mairead McGuinness (PPE, IR) – 441 voturi

Rainer Wieland (PPE, DE) – 437 voturi, turul 1

Ramón Luis Valcárcel Siso (PPE, ES) – 406 voturi

Ildikó Gáll-Pelcz (PPE, HU) – 400 voturi

Adina Ioana Valean (PPE, RO) – 394 voturi

Trei vicepreședinți au fost aleși cu majoritate absolută în turul al doilea:

Voturi exprimate: 704

Voturi albe sau invalide: 13

Voturi valid exprimate: 691

Majoritatea absolută din voturile exprimate necesară: 346

Corina Crețu (S&D, RO) – 406 voturi, turul 2

Silvye Guillaume (S&D, FR) – 406 voturi, turul 2

David Sassoli (S&D, IT) – 394 voturi, turul 2

Cinci vicepreședinți au fost aleși în turul al treilea, în care doar o majoritate relativă a fost necesară:

Voturi exprimate: 706

Voturi albe sau invalide: 16

Voturi valid exprimate: 690

Olli Rehn (ALDE, FI) – 377 voturi, turul 3

Alexander Graf Lambsdorff (ALDE, DE) – 365 voturi, turul 3

Ulrike Lunacek (Verzi/ALE, AT) – 319 voturi, turul 3

Dimitris Papadimoulis (GUE/NGL, GR) – 302 voturi, turul 3

Ryszard Czarnecki (ECR, PL) – 284 voturi, turul 3

Sursa: Parlamentul European