PERICOLUL BREXIT. Cum încearcă UE să țină aproape Marea Britanie

Pe 19 februarie, premierul britanic David Cameron se va prezenta în fața celorlalți 27 de lideri ai statelor UE cu cererile Marii Britanii, care dacă nu sunt satisfăcute, vor duce la alimentarea sentimentului eurosceptic care și așa câștigă teren, înainte de votul din vară din UK, privind „Brexit”-ul. Va avea opoziție, dar va câștiga, arată o analiză Der Spiegel, pentru că deja principalii lideri ai UE sunt pregătiți să-i cedeze, pentru a păstra Marea Britanie în Uniune.

„Vrem ca David Cameron să se întoarcă victorios la Londra”, spun unii oficiali de la Bruxelles, în timp ce un oficial al Cancelariei de la Berlin spune că „vom fi extrem de serviabili”, conform publicației germane. Orice solicitare care nu încalcă flagrant valorile europene este negociabilă, a mai spus oficialul german.
Scopul oficialilor europeni este să îi pună la dispoziție lui Cameron suficient capital politic pentru a-i folosi acasă și a menține UK în UE, la referendumul care va avea loc în vară. Dacă în februarie se întoarce acasă cu o victorie, are șanse să alimenteze tabăra care susține rămânerea Regatului în Uniune.

„Brexit”-ul este un scenariu de coșmar pentru principalii lideri ai UE, pe care vor să îl evite cu orice cost, pentru că ar cutremura Uniunea din temelii și ar declanșa reacții în lanț, care ar duce la destrămarea UE, arată Der Spiegel. Fără promovarea britanică a liberului schimb, țările din sudul Europei ar deveni mai influente, iar influența Germaniei, Olandei sau Finlandei ar scădea. Fără UK, influența Uniunii Europene în economia globală ar scădea.

Un Brexit ar însemna pentru UE cu 13% mai puțini rezidenți și o putere economică redusă cu 17%. UE ar rămâne fără capitala financiară europeană – Londra.

Cu toate eforturile din partea UE de a-l scoate victorios pe Cameron la summitul din februarie, nu este clar că acest lucru va fi de ajuns. Cei care se opun rămânerii Marii Britanii în UE au câștigat teren semnificativ și nici unele state membre nu sunt bucuroase cu solicitările lui Cameron – spre exemplu discriminarea cetățenilor europeni care muncesc în Marea Britanie și pentru care Cameron solicită o interdicție de 4 ani la ajutoarele sociale.

Deși se opune unor soluții discriminatorii, Angela Merkel este deschisă la schimbarea tratatelor care reglementează UE, pentru a face UE și Eurozona mai rezistente în fața crizelor. Totuși, astfel de modificări durează ani până sunt implementate, iar Cameron nu are la dispoziție atât de mult timp.

Nu ar fi o premieră dacă Marii Britanii i-ar fi acceptate derogări de la tratatele UE, fără modificarea imediată a acestora, arată Der Spiegel. În 1992, Danemarca a primit derogări de la politica de apărare a UE, care au fost formalizate în tratate mai târziu. De asemenea, există o decizie a Curții Europene de Justiție prin care cetățenii UE pot fi excluși din sistemul de ajutoare sociale al Marii Britanii timp de un an, deci ar fi un compromis față de solicitarea de 4 ani a lui Cameron.

Totuși, nu e clar că astfel de manevre i-ar convinge pe cetățenii britanici să voteze împotriva unui Brexit. Cei care susțin Brexit-ul au acaparat dezbaterea publică în Marea Britanie. Nici măcar industria financiară nu se opune, pentru că visează ca Marea Britanie să ajungă un fel de Singapore nordic, bogat și independent.

Oficialii europeni se tem, pe de altă parte, că prea multe concesii oferite lui Cameron ar putea încuraja și alte membre UE să ceară lucruri similare. „Dacă Marine Le Pen devine președinta Franței și va cere, ca și UK, reguli speciale pentru Franța, ar trebui să cedăm? Avem nevoie să câștige Cameron, dar ar putea fi o victorie periculoasă pentru viitorul UE”, spune un oficial european.

Campaniile anti-UE sunt puternic finanțate

Două campanii care susțin Brexit-ul sunt finanțate puternic. „Vote Leave” este condusă de lobby-istul Matthew Elliott, iar „Leave.EU” este condusă de magnatul imobiliar Arron Banks. Și-au anunțat susținerea și miliardari precum Michael Hintze sau Crispin Odey.

Activiștii pro-Brexit duc o campanie puternică. „Leave.EU” are 60 de operatori de call-center doar în Bristol și a angajat experți ai firmei americane de lobby Goddard Gunster, iar în online a adunat deja peste 320.000 de like-uri și 39.000 de abonați la contul de Twitter, mult mai mulți decât cei ai taberei pro-UE. Mai grav, nici măcar guvernul lui Cameron nu dă semne clare că vrea să evite un Brexit.

De cealaltă parte, inițiativa pro-europeană „Britain Stronger in Europe” nu a reușit să aibă succes, pentru că nu are argumente cu priză la public. Până și abrevierea sa este luată în râs de unii britanici – BSE însemnând Best Sex Ever. Mai mult, succesele britanice în UE sunt rare și se referă mai mult la apărare sau la diplomație, unde Marea Britanie s-a făcut remarcată prin poziții diferite față de cele ale UE în ultimii ani – unele cu care nu se poate mândri, dacă ne referim la lipsa unui rol în negocierile de pace de la Minsk, dintre Ucraina și separatiștii pro-ruși. Numărul diplomaților și al funcționarilor publici care reprezintă Marea Britanie la Bruxelles este în scădere, un post la UE nemairidicând interes pentru aceștia, lucru care pune Regatul într-o poziție inferioară în cadrul birocrației europene.