Eforturi în vederea unei apropieri de Uniune se află în centrul actualei crizei din fosta republică sovietică, care a fost declanșată de proteste violente, în 2013, față de un refuz al fostului regim prorus de a finaliza un acord de liber-schimb UE-Ucraina.
Acordul respectiv a fost, între timp, semnat și a început să fie implementat, iar UE acționează pentru ca cetățenii ucraineni să poată vizita blocul european fără vize. Oficiali ucraineni de rnag înalt și-au exprimat totodată dorința ca țara să devină membră a Uniunii.
Însă președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat joi, într-un discurs pe care l-a susținut la Haga, că „Ucrana nu va fi în măsură, în mod clar, să devină membră a UE în următorii 20-25 de ani și nici a NATO”.
Kievul s-a apropiat tot mai mult de Alianța Nord-Atlantică în ultimii ani, după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea (sud) în 2014 și în contextul în care se confruntă, de atunci, cu o rebeliune separatistă prorusă în regiunea Donbas (est).
Ucraina a găzduit anul trecut exerciții militare NATO, într-un adevărat spectacol de forță împotriva redutabilului său vecin de la est.
Moscova a denunțat în mod repetat extinderea către est a Alianței militare occidentale drept o amenințare la adresa securitățiii sale. Rusia a ocupat Crimeea, unde se află o bază navală rusă extrem de importantă, la Marea Neagră, după ce ucrainenii l-au îndepărtat de la putere pe fostul președinte prorus Viktor Ianukovici.
Juncker a făcut aceste declarații în contextul în care Olanda urmează să se pronunțe în aprilie, în cadrul unui referendum, asupra acordului de liber schimb dintre UE și Ucraina. Președintele Comisiei a apreciat că unii dintre olandezi au înțeles în mod greșit acest acord drept un prim pas către aderarea fostei republici sovietice la blocul european.
Comisia joacă un rol de prim-plan în negocierile de aderare ale țărilor care aspiră să devină membre ale Uniunii.