Perspective pesimiste pentru Ucraina. În câți ani ar putea adera la UE și la NATO, în opinia lui Juncker

Eforturi în vederea unei apropieri de Uniune se află în centrul actualei crizei din fosta republică sovietică, care a fost declanșată de proteste violente, în 2013, față de un refuz al fostului regim prorus de a finaliza un acord de liber-schimb UE-Ucraina.

Acordul respectiv a fost, între timp, semnat și a început să fie implementat, iar UE acționează pentru ca cetățenii ucraineni să poată vizita blocul european fără vize. Oficiali ucraineni de rnag înalt și-au exprimat totodată dorința ca țara să devină membră a Uniunii.

Însă președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a declarat joi, într-un discurs pe care l-a susținut la Haga, că „Ucrana nu va fi în măsură, în mod clar, să devină membră a UE în următorii 20-25 de ani și nici a NATO”.

Kievul s-a apropiat tot mai mult de Alianța Nord-Atlantică în ultimii ani, după ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea (sud) în 2014 și în contextul în care se confruntă, de atunci, cu o rebeliune separatistă prorusă în regiunea Donbas (est).

Ucraina a găzduit anul trecut exerciții militare NATO, într-un adevărat spectacol de forță împotriva redutabilului său vecin de la est.

Moscova a denunțat în mod repetat extinderea către est a Alianței militare occidentale drept o amenințare la adresa securitățiii sale. Rusia a ocupat Crimeea, unde se află o bază navală rusă extrem de importantă, la Marea Neagră, după ce ucrainenii l-au îndepărtat de la putere pe fostul președinte prorus Viktor Ianukovici.

Juncker a făcut aceste declarații în contextul în care Olanda urmează să se pronunțe în aprilie, în cadrul unui referendum, asupra acordului de liber schimb dintre UE și Ucraina. Președintele Comisiei a apreciat că unii dintre olandezi au înțeles în mod greșit acest acord drept un prim pas către aderarea fostei republici sovietice la blocul european.

Comisia joacă un rol de prim-plan în negocierile de aderare ale țărilor care aspiră să devină membre ale Uniunii.