Peste 60% dintre ruși regretă destrămarea URSS
Aproximativ două treimi dintre cetățenii ruși (62%) regretă destrămarea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).
Sondajul a fost realizat de centrul de sondare a opiniei publice FOM, cu ocazia împlinirii, luna aceasta, a 30 de ani de la destrămarea URSS, potrivit Agerpres.
Potrivit sondajului, 82% dintre nostalgici sunt persoane cu vârste cuprinse între 46 și 60 de ani, iar în categoria de vârstă de peste 60 de ani, procentul ajunge la 76%.
În privinţa tinerilor născuţi după prăbuşirea URSS, doar 28% deplâng dispariţia sa.
Totuşi, per ansamblu, 52% dintre ruşi au declarat că ar dori refacerea Uniunii Sovietice, cu toate că 74% s-au declarat convinşi că aceasta ar fi o misiune imposibilă.
În 2018, procentul ruşilor care deplângeau destrămarea URSS era de 66%. Recordul absolut a fost înregistrat în 2005, când 75% dintre persoanele chestionate au mărturisit că regretă prăbuşirea Uniunii Sovietice.
Parlamentarii ruși ar urma să declare prăbușirea URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX”
Parlamentarii ruși intenționează să declare că prăbușirea Uniunii Sovietice (URSS) a reprezentat „cea mai mare catastrofă geopolitică al secolului al XX-lea”.
Astfel, ei ar urma să preia poziția exprimată în repetate rânduri de către președintele Rusiei, Vladimir Putin.
Decizia ar urma să fie luată de Duma de Stat cu ocazia marcării a 30 de ani de la destrămarea URSS.
Proiectul de rezoluție a fost depus lui de către naționaliștii Partidului Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovski.
Potrivit unei declarații a lui Vladimir Putin din 2005, destrămarea Uniunii Sovietice a reprezentat „cea mai mare catastrofă”. Liderul de la Kremlin a reluat afirmația sub diverse forme de-a lungul anilor.
„Duma de Stat (…) consideră că prăbușirea URSS este principala catastrofă geopolitică a secolul 20, ce a dus la dezintegrare în diverse zone ale societății”, se arată în proiectul de rezoluție depus de naționaliștii lui Jirinovski.
Potrivit documentului, prăbușirea URSS a dus și la o amplificare de proporții a crizei politice și economice, generând, de asemenea, o serie de conflicte naționale.