PLANUL de urgență al UE pentru criza refugiaților. Ce angajament și-a luat România la Bruxelles

Reuniți la Bruxelles în timp ce o femeie și doi copii mureau pe mare în largul coastelor Turciei, cancelarul german Angela Merkel și premierul grec Alexis Tsipras s-au întâlnit cu liderii altor nouă țări de pe ruta de la Marea Egee către Germania, folosită de peste o jumătate de milion de oameni care au sfidat frontierele Uniunii Europene (UE) și sârma ghimpată.

După negocieri care au început duminică seara cu ceea ce unii oficiali au numit o rundă atacuri furioase între lideri, cele 11 țări participante, între care și România, au emis un document prin care se angajează să coopereze printr-un plan de acțiune în 17 puncte, care include crearea a 100.000 de locuri în centre de migrare ONU pentru 100.000 de persoane, dintre care jumătate în Grecia.

„O acțiune unilaterală poate declanșa o reacție în lanț”, se arată în declarația comună – ceea ce reflectă deja un fapt, în contextul în care diverse state și-au închis frontierele sau au condus ori lăsat autobuze pline cu migranți neînregistrați la frontierele vecinilor lor.

ECONOMIE Surpriză de proporții în Europa. Liderul producției de lapte la nivelul întregii UE este din România

22:47

MARIUS TUCĂ SHOW Marius Tucă Show începe luni, 22 decembrie, de la ora 20.00, pe Gândul. Invitat: prof. univ. dr. Valentin Stan

22:00

„Țările afectate trebuie, de aceea, să discute unele cu altele. Vecinii trebuie să coopereze de-a lungul rutei”, se arată în document.

„Am spus foarte clar că politica mutării pur și simplu a persoanelor trebuie să înceteze”, a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene (CE), gazda mini-summitului.

Principalele măsuri ale planului convenit la Bruxelles vizează:

1. Îmbunătățirea schimbului de informații zilnice și anunțarea deplasărilor pe ruta din Balcanii de Vest și evaluarea nevoilor de sprijin.

2. Prevenirea deplasării refugiaților dintr-o țară în alta fără ca a doua să fie informată: „În circumstanțele actuale, vom descuraja circulația refugiaților sau imigranților spre granița unei alte țări din regiune. O politică de a-i lăsa să treacă pe refugiați fără a informa o țară vecină nu este acceptabilă”.

3. Îmbunătățirea condițiilor de primire a migranților, mai ales creșterea capacităților pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia (50.000) și Balcanii de Vest (de asemenea 50.000).  Grecia a fost de acord sa creeze, cu ajutorul Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), 30.000 de locuri de primire până la sfârșitul anului. În a doua fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă și chiriile vor fi subvenționate de UNHCR.

Cele 50.000 de locuri rămase vor fi instalate de-a lungul rutei din Balcani în coordonare cu ONU.

5. Acordul prevede de asemenea o colaborare strânsă cu instituțiile financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru a sprijini eforturile financiare ale țărilor în cauză.

6. În confruntarea cu fluxul de migranți, trebuie asigurată o capacitate completă de înregistrare cu utilizarea maximă a datelor biometrice, în cooperare cu agențiile europene pentru schimb de informații.

7. O mai bună gestionare a frontierelor prin finalizarea și punerea în aplicare a planului de acțiune între UE și Turcia anunțat la ultimul summit european de la 15 octombrie.

8. O mai bună combatere a traficului de ființe umane și a traficanților, consolidarea acțiunilor cu ajutorul Interpol, Frontex și Europol.

9. O mai bună informare a migranților și refugiaților cu privire la drepturile și obligațiile lor.