Planul TRUMP 2.0 pentru Europa de Est | Igor Munteanu, fost ambasador în SUA: „Apărarea europeană va fi o formulă tranzacționabilă”
This browser does not support the video element.
În pragul alegerilor prezidențiale din Statele Unite, posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ridică întrebări despre viitorul relațiilor internaționale și al securității în Europa de Est. Fost politician și fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite, Igor Munteanu, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, implicațiile pe care o asemenea schimbare politică le-ar putea aduce pentru NATO, relațiile transatlantice și stabilitatea regiunii Mării Negre.
În primul rând, Trump a anunțat niște intenții foarte revoluționare în raport cu Alianța Nord-Atlantică, după ce a insistat foarte mult asupra creșterii contribuțiilor individuale pentru ca Alianța Nord-Atlantică să funcționeze mai sigur. Trump a avut și remarci foarte usturătoare față de statele mai mici, față de statele baltice și față de Polonia, care, nu este deloc mică, are peste 45 de milioane de locuitori, a spus Igor Munteanu.
Europa, pe cont propriu?
Potrivit fostului diplomat, un nou mandat al lui Trump ar putea accentua presiunea asupra Europei de a-și dezvolta capacități de apărare independente, aspect care a condus deja la inițiative precum „Strategic Compass”.
Mesajul pe care l-au primit europenii este că trebuie, în primul rând, să conteze pe forțele proprii și că, de acum înainte, dacă revine președintele Trump la guvernare, apărarea europeană va fi o formulă tranzacționată sau tranzacționabilă.
Din acest motiv, cred că a apărut și EEAS – „Strategic Compass”, busola de securitate propusă de cancelaria franceză și revenirea la o idee mai veche a francezilor de armată europeană, condusă cu comandamentul european, ceea ce schimbă oarecum raportul de forțe între statul major, cartierul general al Alianței Nord-Atlantice și armatele sau națiunile europene, a continuat el.
”China, rival strategic în competiția economică globală”
Una dintre schimbările majore aduse de Donald Trump în timpul primului său mandat a fost mutarea accentului de la Europa către Asia, percepând China ca un rival strategic important. Igor Munteanu a remarcat că Trump a tratat China drept „adversar strategic neabătut în competiția economică globală”, o viziune care ar putea să se accentueze dacă fostul președinte ar reveni la Casa Albă.”
Potrivit fostului ambasador, în ceea ce privește prioritățile din Europa de Est, Trump s-ar axa mai mult pe negocieri economice cu Rusia decât pe susținerea alianțelor, sugerând chiar posibilitatea unei înțelegeri cu Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
Dacă ar fi să ne uităm la prioritățile afișate de către cei doi candidați în acest moment în alegerile americane, observăm că există o anumită apatie din partea ambilor candidați față de chestiunile de ordin strategic cu Europa, renumitul dialog transatlantic, încercarea de a limita, de exemplu, amenințările de securitate pentru europeni din perspectiva războiului sau a războiului declanșat de Federația Rusă.
Și am observat, de exemplu, replici, cum ar fi din partea candidatului Trump, care susține că, într-o perioadă foarte scurtă de timp, el se poate înțelege cu președintele Putin și că el poate aduce pacea, ceea ce nu ar putea s-o aducă Biden sau Harris. Din acest punct de vedere, sigur, se creează anumite pericole netransparente asupra adevăratelor intenții pe care le are candidatul Trump în acest moment, a precizat fostul diplomat.
Donal Trump, sprijinit de votanții albi / Kamala Harris, favorizată de afro-americani
Fostul diplomat a mai spus că Harris a reușit să câștige teren în sondaje, sprijinită de afro-americani și alte grupuri etnice, în timp ce Donald Trump își păstrează baza solidă de susținători în rândul votanților albi.
Știm sigur însă că există o balanță foarte fragilă între șansele celor doi candidați. Harris a revenit spectaculos în ultima lună și jumătate în sondajele care s-au făcut – acum o lună, acum 20 de zile – și, la un moment dat, am observat chiar că îl depășea pe Trump, nu datorită faptului că este mai carismatică, ci datorită faptului că are un capital negativ mai mic.
Nu are atâta rezistență, în special din partea anumitor audiențe colorate, cum ar fi afro-americanii sau grupurile care își păstrează o anumită identitate etnică, în timp ce Trump este mai apropiat de populația sau votanții albi, a menționat el.
”Marea Neagră, un lac intern neatractiv pentru Donald Trump”
Totodată, Igor Munteanu a subliniat că, deși Trump a evitat să abordeze direct subiectul Mării Negre, acesta o percepe drept o zonă cu relevanță scăzută pentru interesele geopolitice ale SUA, un „lac intern” fără valoare strategică majoră.
Nu cred că are o preferință specială pentru Marea Neagră. Niciodată nu l-am auzit abordând în mod explicit acest subiect, deoarece, din punctul lui de vedere, Marea Neagră este mai degrabă un lac intern, neatractiv pentru interesele geopolitice ale Statelor Unite, a detaliat fostul ambasador.
El a evidențiat că, în situația în care Trump ar obținea un nou mandat, selecția pentru funcțiile de securitae ar putea fi bazată mai mult pe loialitate și instinct, în loc pe experiență în politica externă.
„Bănuiesc că, la fel ca în primul său mandat, persoanele cu mai multă experiență sau cunoștințe în «de război» adiacente Europei nu vor avea acces la cele mai înalte poziții.
Trump merge mai degrabă pe instincte, în alegerea unor manageri pentru funcțiile de securitate națională, decât pe selectarea riguroasă a unor persoane care chiar, cu adevărat, știu de unde vine Europa și ce reprezintă aceasta. Am văzut că persoane extrem de importante în National Security Council au fost înlăturate imediat după ce l-au întâlnit pe Donald Trump.
Deci, nu aș pune mare greutate pe selectarea riguroasă a persoanelor care să construiască la Casa Albă, în cazul în care el obține mandatul, o strategie solidă și justificabilă din punct de vedere intelectual”, a detaliat fostul diplomat.
De asemenea, fostul ambasador a atras atenția asupra diferențelor ideologice dintre Harris și Trump, subliniind că reprezentanta democrată susține o politică de continuitate față de administrația Biden în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și retorica pro-europeană.
Harris va continua politica de status quo a lui Biden, ceea ce înseamnă menținerea retoricii legate de apărarea Ucrainei, dar cu prudența caracteristică președintelui Biden de a evita furnizarea unui echipament suplimentar care ar putea deranja Federația Rusă și cu utilizarea unor mecanisme de restricționare a tipului de echipament militar solicitat de ucraineni.
Această politică de status quo nu este, în realitate, mai bună decât neglijența candidatului Trump. Însă, rămâne de văzut ce se va întâmpla exact după instalarea noului președinte, a concluzionat Igor Munteanu.
Sursa foto: Shutterstock
CITEȘTE ȘI: