În cursa pentru fotoliul de președinte al Statelor Unite, Donald Trump s-a folosit de multe ori de promisiunea că va reda celor care îl votează locurile de muncă pe care le ocupă imigranții ilegali sau pe cele transferate de corporații în străinătate, iar americanii îngrijorați de problema imigrației s-au arătat a fi cei mai aprigi susținători ai săi. Totuși, majoritatea angajaților săi de la clubul privat Mar-a-Lago din Florida sunt străini și ar fi fost selectați în detrimentul americanilor care au aplicat pentru aceleași posturi, arată New York Times.
Din anul 2010 și până în prezent, aproape 300 de cetățeni din SUA au aplicat pentru o slujbă acolo, fie drept ospătari, fie ca bucătari sau menajere, însă dintre aceștia doar 17 au și fost angajați. Și asta pentru că în cele mai multe cazuri în Mar-a-Lago s-a încercat acordarea posturilor disponibile celor câteva sute de muncitori străini veniți din România și din alte țări ale Europei.
Potrivit Departamentului de stat pentru Muncă din SUA, Donald Trump a obținut în ultimii șase ani peste 500 de vize pentru străinii angajați la Mar-a-Lago, inclusiv români, în vreme ce sute de americani care au aplicat pentru aceleași posturi au fost respinși.
Într-un interviu telefonic acordat pentru canalul de televiziune MSNBC, magnatul a spus că găsirea ajutoarelor de încredere în plin sezon în Palm Beach este „aproape imposibilă” și că „singurul motiv pentru care americanii nu au fost chemați să ocupe posturile este faptul că nu erau calificați pentru munca respectivă. Sunt foarte puțini oameni cu adevărat competenți în zonă în vârf de sezon”.
Pentru alegerea muncitorilor străini care să lucreze în stațiunea de lux, Donald Trump este ajutat de specialistul în recrutare Peter Petrina din New York, originar din România și care are un birou și în țara noastră, prin intermediul căruia a trimis forță de muncă în mai multe state europene.
Și alte cluburi din celebra zonă de pe coasta de est angajează în fiecare an muncitori veniți din străinătate, mai ales din Europa, deci, și din România. Experții arată că angajatorii îi preferă pe ei în detrimenutul autohtonilor pentru că reprezintă o forță de muncă mai puțin pretențioasă. De fapt, de la stațiunile din Florida și până la fermele din vestul SUA și companiile de tehnologie din Silicon Valley, numărul angajaților străini temporari este în creștere, chiar dacă sindicaliștii acuză angajatorii că se folosesc de programe pentru a înlocui angajații americani cu forță de muncă străină, mai ieftină.
Angajații străini trebuie să fie plătiți cel puțin cu venitul mediu aprobat de Departamentul de Muncă pentru slujba respectivă și pentru zona în care își desfășoară activitatea. Aceștia pot lucra, însă, doar pentru compania care asigură obținerea vizei de ședere și nu pot, de exemplu, să se transfere la o altă companie, chiar dacă ea se află peste drum, fără o nouă aprobare pentru acordarea vizei. Un raport al guvernului american realizat anul trecut arată că, din cauza situației material precare, muncitorii imigranți tind să nu mai raporteze abuzurile sau relele tratamente aplicate de angajator pentru că le este frică de consecințe și de faptul că și-ar putea pierde sursele de venit care le asigură pâinea.
„Sunt aproape ca niște servitori. Afectează salariile tuturor. Poți face o grămadă de bani fără să fii obligat să mărești salariile”, a declarat Danny Fontenot, director al programului de ospitalitate al Palm Beach State College.
Greg Schell, avocat în regiunea Palm Beach specializat pe cazurile în care muncitorii străini au reclamat abuzuri din partea angajatorilor, arată că, de fapt, de cele mai multe ori, companiile fac eforturi minime de a găsi angajați americani înainte să depună cererile pentru vize.
Potrivit Departamentului Muncii, în ultimii cel puțin 15 ani, proprietățile lui Donald Trump au solicitat vize pentru muncitori străini, inclusiv pentru clubul Mar-a-Lago, unde numai taxa de înscriere este de 100.000 de dolari.
Totuși, nu este foarte clar procesul prin care au fost garantate multe dintre vizele acordate pentru Mar-a-Lago sau pentru alte proprietăți ale lui Trump. Atât magnatul, cât și altți proprietari de restort-uri de lux utilizează o viză temporară de tip H-2B care se acordă muncitorilor necalificați care își desfășoară activitatea în afara sectorului agricol. Într-un an în America pot fi acordate maximum 66.000 de astfel de vize.
Înainte de a putea angaja muncitori străini, însă, proprietarul are datoria să încerce să atragă forță de muncă americană, prin publicarea listei cu posturile disponibile pe un site de oferte de angajare, dar și prin lansarea de anunțuri de cel puțin două ori într-un ziar local. Ulterior acestui proces, angajatorul trebuie să raporteze guvernului federal numărul persoanelor din țară care au aplicat pentru posturile respective și, în final, numărul total al celor angajați.
Potrivit cifrelor transmise de reprezentanții Mar-a-Lago oficialilor americani, începând cu anul 2010 la clubul lui Trump s-au primit 296 de aplicații din partea americanilor pentru 520 de job-uri sezoniere. Dintre aceștia, doar 17 persoane, adică 6% din totalul celor interesați, au și fost angajate.
Pentru fiecare persoană care a fost refuzată, proprietarul trebuie să explice de ce. Printre motivele invocate de responsabilii de la Mar-a-Lago se numără și faptul că slujbele nu au avut căutare, că nu s-au găsit doritori sau că, dimpotrivă, aceștia nu ar fi fost calificați, după cum a declarat și Trump atunci când a fost întrebat despre aceste probleme.
În aceste condiții, muncitorii americani din cluburile și stațiunile de lux de pe coasta de est a Americii spun că sunt obligați să concureze pentru slujbe cu imigranții veniți mai ales din țările Europei de Est. „Foarte multe complexuri de lux angajează din țări străine, deși sunt și mulți americani care își caută de lucru”, a declarat pentru New York Times un american care a reușit cu greu să se angajeze într-un club exclusivist după ce a fost refuzat la clubul Mar-a-Lago al lui Trump.