Statele Unite au respins noțiunea de „azil diplomatic” invocată de Ecuador în cazul fondatorului WikiLeaks refugiat de două luni la ambasada ecuadoriană de la Londra, a declarat vineri Departamentul de Stat, citat de AFP.
Ecuadorul a acordat joi azil politic australianului Julian Assange, considerând că viața sa ar fi în pericol dacă va fi extrădat în Suedia unde este acuzat de crime sexuale. Președintele ecuadorian Rafael Correa a afirmat vineri că Assange poate „rămâne pe termen neliminat” la ambasada ecuadoriană din Londra.
Quito s-a îndreptat de asemenea către Organizația Statelor Americane (OAS) reunită de urgență joi la Washington și care trebuie să decidă dacă va solicita o reuniune a miniștrilor Afacerilor Externe ale celor aproximativ 30 de stat membre pentru a trata cazul Assange.
O „convenție privind azilul diplomatic” a OAS de la 29 decembrie 1954 dispune că „azilul este acordat în misiunile diplomatice (…) persoanelor anchetate din motive politice” cu excepția „persoanelor inculpate sau judecate pentru delicte de drept comun”.
Întrebat joi cu privire la noțiunea de „azil politic” Departamentul de Stat a răspuns vineri într-un comunicat că „Statele Unite nu sunt semnatare ale convenției din 1954 a OAS cu privire la azilul politic și nu recunosc conceptul de azil diplomatic în dreptul internațional”.
„Considerăm că este vorba de o problemă bilaterală între Ecuador și Marea Britanie și că OAS nu are niciun rol de jucat”, a adăugat Departamentul de Stat.
Julian Assange, în vârstă de 41 de ani, este în mijlocul unei probleme dificile de drept internațional între Londra și Quito și s-a refugiat de la 19 iunie la ambasada Ecuadorului din capitala britanică. El se teme că va fi transferat din Suedia în Statele Unite pentru a răspunde unor posibile acuzații de spionaj după divulgarea de către WikiLeaks a 250.000 de telegrame diplomatice americane.
Departamentul de Stat a asigurat joi că nu are nicio intenție de a îl „persecuta” și neagă orice presiune asupra Londrei de a îl aresta.
Chiar dacă Washington nu a semnat convenția din 1954, s-a folosit apoi de imunitatea misiunilor diplomatice pentru a proteja militanți în state considerate nedemocratice, precum în China.