Premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a declarat vineri că este pregătit de o reluare a procesului de pace cu Azerbaidjanul, sub mediere internațională, în ceea ce privește regiunea separatistă Nagorno-Karabah.
Regiunea se confruntă din 27 septembrie cu violențe de o intensitate fără precedent după armistițiul din 1994, potrivit Agerpres.
„Suntem fideli principiului soluţionării paşnice a conflictului din Nagorno-Karabah şi suntem pregătiţi să reluăm procesul de pace în concordanţă cu declaraţiile recente ale preşedinţilor şi miniştrilor de Externe ai ţărilor Grupului (OSCE) de la Minsk”, a declarat Pashinyan.
Grupul de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah este compus din Franţa, Rusia şi SUA.
Declarația lui Pashinyan a fost făcută în cadrul unei reuniuni a Uniunii Economice Eurasiatice care are loc vineri la Erevan.
Premierul a mai spus că populația din Nagorno-Karabah „este în pragul unei catastrofe umanitare”.
„Avem o agresiune azero-turcă împotriva armenilor. Locuitorii din Nagorno-Karabah se confruntă cu o provocare gravă. Oraşe şi satele sunt în mod constant spuse atacurilor de artilerie şi de rachete. Daune importante au fost provocate infrastructurii. Capitala enclavei, Stepanakert, este în special afectată”, a mai spus el.
Oficialul de la Erevan a mai spus că „acţiunile Turciei ameninţă să destabilizeze complet nu numai regiunea, ci întreaga lume” și că acțiunile militare azere sunt dirijate de militari turci. Premierul a adăugat că la operațiunile azere participă și „combatanţi şi mercenari din Siria recrutaţi de Turcia”.
Recent, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a făcut apel la miniștrii de Externe din Armenia și Azerbaidjan să ia în considerare o eventuală încetare a focului „din motive umanitare”, iar cei doi miniștri au confirmat că se vor deplasa vineri la Moscova pentru a discuta cu omologul lor rus, Serghei Lavrov, despre această propunere.
Autoritățile din Armenia au declarat săptămâna trecută legea marțială și au dispus mobilizarea totală a Armatei, ca urmare a unor confruntări produse în regiunea Nagorno-Karabah, disputată cu Azerbaidjanul.
Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan cu privire la regiunea Nagorno-Karabah a provocat îngrijorare în rândul statelor occidentale, întrucât ar putea spori instabilitatea din regiunea Caucazului, zonă tranzitată de importante conducte de petrol și gaze naturale.