Premierul Marii Britanii și-a pierdut orice speranță: ce se va întâmpla până la urmă cu ieșirea din UE

Conform unor surse guvernamentale, șapte dintre cei 11 judecători ai instanței supreme vor susține decizia instanței inferioare, privind necesitatea aprobării Parlamentului.

Înalta Curte de Justiție de la Londra a stabilit că procedura de ieșire din UE poate fi decisă doar de Parlament, dat fiind că referendumul din iunie nu a avut caracter obligatoriu. Guvernul Theresa May a sperat că va putea evita Parlamentul, astfel că a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, care va anunța hotărârea definitivă în ianuarie.

În așteptarea unei eventuale decizii nefavorabile din partea Curții supreme, Guvernul Theresa May a pregătit un „plan de urgență”. Membrii Executivului de la Londra speră să poată adopta o ordonanță de urgență concentrată pe Articolul 50 al Tratatului UE, pentru a facilita un vot favorabil din partea Camerei Comunelor și Camerei Lorzilor.

Însă Lady Hale, vicepreședintele Curții supreme de justiție, sugera în noiembrie 2016 că instanța ar putea solicita „înlocuirea completă” a Acordului M.Britanie/Comunitatea europeană, din 1972, care a permis aderarea țării la Blocul comunitar.

Situația se poate transforma într-o problemă majoră pentru Theresa May, în contextul în care Parlamentul ar putea pune condiții de genul menținerii accesului Marii Britanii la piața internă a UE sau organizarea unui nou referendum pe tema acordului de părăsire a Blocului comunitar.

Premierul Marii Britanii speră să obțină un acord prin care să mențină accesul țării la piața comunitară după Brexit, reducând însă contribuțiile bugetare și alte obligații, inclusiv în materie de circulație liberă a cetățenilor UE. Liderii europeni au atras atenția că, în aceste condiții, Marea Britanie nu va putea menține accesul la piața comunitară.