Premierul și jumătate dintre miniștrii Norvegiei, cenzurați de Facebook. Postarea de la care a pornit totul

Acesta este doar cel mai recent exemplu de tensiuni în creștere între ziariști și rețeaua socială, pe tema puterii pe care o are gigantul social media de a distribui conținut. Ministrul Culturii din Norvegia, Linda Helleland, a convocat o întâlnire între liderii jurnaliștilor norvegieni și reprezentanți ai Facebook pentru a discuta libertatea de exprimare și de distribuție a știrilor. 

 

Potrivit scrisorii deschise redactate de Hansen, disputa a apărut după ce Aftenposten a distribuit un articol al autorului norvegian Tom Egeland în care se discuta despre fotografii celebre care au schimbat modul în care este percepută istoria războiului. Postarea includea imaginea unei fetițe dezbrăcate care fugea din calea efectelor unei bombe cu napalm pe care fotograful Nick Ut a surprins-o în timpul Războiului din Vietnam. 

 

Hansen a declarat că a primit miercuri un e-mail din partea biroului Facebook din Hamburg prin care reprezentanții gigantului social media cereau ziarului să șteargă fotografia de pe pagina sa de Facebook, motivând că încalcă politica rețelei privind afișarea de imagini care conțin nuditate. Acesta a mai spus și că, înainte ca ziarul să aibă șansa să acționeze în vreun fel, Facebook a șters articolul și fotografia din istoricul publicației. Un mesaj care a urmat acestui moment, postat de autorul Egeland, care critica decizia Facebook de a elimina fotografia, a fost de asemenea împiedicat de la publicare, susține Hansen. 

 

„Mass-media au responsabilitatea să decidă în fiecare caz ce este și ce nu demn de publicat. Aceasta poate fi o răspundere foarte grea. Fiecare editor trebuie să cântărească argumentele pro și pe cele contra”, a declarat jurnalistul Aftenposten. „Acest lucru, atât un drept, cât și o îndatorire, în același timp, de care beneficiază toți jurnaliștii din lume, nu ar trebui să fie liitat de algoritmii codați în biroul vostru din California. Jurnaliștii nu pot trăi cu tine, Mark, drept editor suprem”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată de jurnalist lui Zuckerberg. 

 

În replică, un purtător de cuvânt al Facebook a transmis că „în vreme ce recunoaștem că acea fotografie este iconică, este dificilă conturarea unei granițe între permiterea unei poze cu un copil dezbrăcat să circule pe rețea, dar a altora nu. Încercăm să găsim o cale de mijloc între a le permite oamenilor să se exprime liber și a menține o experiență sigură și caracterizată de respect pentru comunitatea noastră globală. Soluțiile noastre nu vor fi întotdeauna perfecte, dar vom încerca să ne îmbunătățim politicile și modurile în care le aplicăm”. 

 

Facebook a adăugat apoi că imaginile care conțin nuditate infantilă nu au fost înlăturate automat de un anume algoritm, ci de un sistem condus de standardele comunității care funcționează în diferite locații și limbi din lume, răspunzând plângerilor și raportărilor utilizatorilor. 

 

Compania admite că regulile sale ar putea părea draconice, dar spune că a șters imaginile respective pentru că unele părți din comunitatea Facebook sunt sensibile la acest tip de conținut. 

 

Cazul fotografiei a devenit rapid unul celebru în Norvegia. Erna Solberg, premierul de orientare de centru-dreapta, este una dintre mulții norvegieni care au distribuit imaginea pe pagina sa de Facebook, postare care a fost cenzurată vineri dimineață. 

 

„Facebook greșește atunci când cenzurează astfel de fotografii. Contribuie la limitarea libertății de exprimare, a scris ea chiar pe rețeaua de socializare. 

 

Hansen a spus pentru Financial Times că reacțiile pe care le-a primit după publicarea scrisorii au fost fascinante și că i-au fost trimise mesaje de susținere din întreaga lume. Acesta a mai explicat și că tensiunile s-au accentuat după ce Egeland a încercat să publice fotografia de alte patru ori, înainte să fie interzis pe Facebook pentru 24 de ore pentru că a încălcat regulile rețelei. 

 

„Este o cenzură de tip vechi, sovietic. Algoritmul Facebook înlătură lucruri care sunt neplăcute, iar acesta este cel mai important serviciu pe care îl face mass-media. Trebuie să avem libertatea să ridicăm probleme care nu plac publicului, în general. Aceasta este, pe scurt, definiția democrației”, a mai susținut Hansen. 

 

Facebook s-a mai confruntat și în trecut cu astfel de acuzații, iar, ca răspuns, gigantul a renunțat la editorii umani și i-a înlocuit cu un algoritm care selectează automat subiectele de interes și revizuiește din oficiu titlurile din newsfeed. La acea dată, fondatorul rețelei a postat un text pe blogul său în care explica mutarea: „Prin aceste schimbări la produsul nostru, echipele din cadrul companiei vor fi mai puțin predispuse la decizii subiective în ceea ce privește selecția subiectelor”. 

 

Cu peste 1,7 miliarde de utilizatori activi în fiecare lună, Facebook domină obieciurile online ale multor oameni, mai ales în ceea ce privește consumul de știri. Un studiu realizat de Pew în Statele Unite a arătat că 44% dintre adulți își iau acum informațiile din Facebook. În ciuda încercării de deplasare a publicațiilor tradiționale către platforma Facebook, acolo unde trusturile și rețeaua socială împart veniturile obținute din publicitate pe articolele publicate, companiile tradiționale de media au traversat în ultima perioadă o curbă dramatică, pe măsură ce din ce în ce mai multe venituri din publicitate merg către Facebook și Google. 

 

Alan Rusbridger, fostul redactor șef al The Guardian, care anul trecut a părăsit ziarul după 20 de ani, a subliniat și el gravitatea problemei, arătând că grupul media din care face parte cotidianul a pierdut în favoarea Facebook 20 de milioare de lire într/un singur an. „Când am plecat preconizam 100 de milioane de lire venituri din digital. 20 de milioane nu au mai venit niciodată. Nu din cauză că acea conversie nu se făcea așa cum trebuie, ci pentru că toți banii mergeau la Facebook. Ei se aleg cu toți banii și au algoritmi pe care noi nu-i înțelegem”, a declara Rusbridger săptămâna trecută.