PREMIUL NOBEL PENTRU PACE 2014. Adolescenta pakistaneză MALALA YOUSAFZAI și indianul Kailash Satyarthi au câștigat PREMIUL NOBEL PENTRU PACE

PREMIUL NOBEL PENTRU PACE 2014. Malala Yousafzai, militanta pentru dreptul la educație în vârstă de 17 ani, a primit această distincție „pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului tinerelor la educație”.

„Copiii trebuie să meargă la școală și nu să fie exploatați financiar”, a afirmat președintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

Devenind cea mai tânără leaureată din istoria de 114 ani a premiilor Nobel, militanta în vârstă de 17 ani Malala Yousafzai a primit această distincție „pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului la educație pentru tinerele” din toată lumea.

Ea militează de mai mulți ani pentru dreptul fetelor de a accede la educație, motiv pentru care a fost ținta unei tentative eșuate de asasinat în urmă cu doi ani, la 9 octombrie 2012.

Mai puțin cunoscut opiniei publice, Kailash Satyarthi, în vârstă de 60 de ani, „a dat dovadă de curaj conducând demonstrațiile pașnice împotriva exploatării copiilor în scopuri financiare”. Comitetul Nobel a subliniat că toate manifestațiile conduse de Satyarthi s-au desfășurat fără violență, „în tradiția lui Gandhi”.

Kailash Satyarthi, câștigător al Nobelului pentru Pace

Cine este Malala, fata împușcată de talibani care a devenit cea mai tânără câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace. Cu doi ani în urmă, pe 9 octombrie, Malala Yousafzai, o fată de 15 ani din Pakistan, a fost împușcată de talibani în cap, în autobuzul cu care se întorcea de la școală, pentru că a avut îndrăzneala să susțină că și fetele au dreptul la educație. Astăzi, tânăra locuiește în Marea Britanie și este considerată în continuare o țintă de către talibani. În 2013 a fost unul dintre favoriții la câștigarea Premiului Nobel pentru Pace, iar anul acesta l-a și câștigat.

„Oricine face campanie împotriva religiei noastre și critică Islamul, așa cum face ea cu ideologia ei seculară, este dușmanul nostru. Și o vom ataca iar și iar”, amenința Shahidullah Shahid, purtătorul de cuvânt al Mișcării Talibanilor Pakistanezi. Întrebată de CNN ce ar face dacă ar avea în față un taliban care vrea să o ucidă, fatarăspundea într-un mod emoționant: „Am început să mă gândesc la asta și obișnuiam să cred că talibanul va veni pur și simplu și mă va ucide. Dar apoi am spus: „Dacă vine, ce o să faci, Malala?” și mi-am răspuns: „Malala, ia un pantof și lovește-l!”. Apoi am spus: „Dacă lovești un taliban cu pantoful, nu este nicio diferență între tine și el. Nu trebuie să îi tratezi pe ceilalți cu cruzime și trebuie să te lupți cu ei prin pace și prin dialog și prin educație”.I-aș spune cât este de importantă educația și că lupt inclusiv pentru dreptul la educație al copiilor lui. Și i-aș mai spune: „Asta este tot ce vreau să îți zic. Acum fă ce vrei!””, spunea plină de curaj adolescenta în vârstă de 17 ani.

Malala a început să scrie pe blog, sub pseudonim, despre viața sub regimul taliban pe când avea doar 11 ani. A devenit ulterior un apărător înfocat al dreptului la educație al fetelor pakistaneze, ceea ce i-a atras furia extremiștilor. La nouă luni după atac, în luna iulie, Malala a vorbit la adunarea ONU, unde a spus: „Au crezut că ne vor reduce la tăcere, dar s-au înșelat. Din acea tăcere s-au ridicat mii de voci”. La începutul anului, 250.000 de oameni semnaseră o petiție prin care cereau nominalizarea ei la Premiul Nobel pentru Pace. Nu crede însă că i se cuvine acest trofeu: „Multe persoane merită Premiul Nobel pentru Pace. Cred că pot face mai multe. În opinia mea, încă nu am făcut suficiente lucruri pentru a câștiga Premiul Nobel pentru Pace”, spunea Malala într-un interviu acordat postului de radio pakistanez City89 FM, anul trecut. 

În octombrie 2013, tânăra care vrea să devină politician pentru a schimba viitorul țării sale, a lansat cartea care spune povestea luptei ei pentru drepturile civile: „Eu sunt Malala, fata care a luptat pentru educație și a fost împușcată în cap”. Locuiește acum în Birmingham, alături de familia ei, merge la școală și ar putea deveni cea mai tânără câștigătoare a premiului Nobel pentru Pace. Printre favoriți se mai numără activistele ruse Liudmila Alexeeva, Svetlana Gannușkina și Lilia Șibanova și militantul belarus Ales Beliatski, aflat în prezent în închisoare.

Malala Youfsazai a obținut în 2013 prestigiosul premiu Saharov al Parlamentului European.

PREMIUL NOBEL PENTRU PACE 2014. Știrea inițială. De la tânăra pakistaneză Malala, prezentată în această postură și anul trecut, și până la foarte controversatul Edward Snowden, un grup de pacifiști japonezi, opozanți ruși ori Papa Francisc – paleta candidaților a fost largă.

„Politica rusă în Ucraina, după anexarea Crimeei și punerea în discuție a frontierelor, dar și tratamentul rezervat contestatarilor Kremlinului, nu pot să nu ridice întrebări Comitetului Nobel”, aprecia Antoine Jacob, un jurnalist francez, autorul unei Ïstorii a Premiului Nobel”.

În privința președintelui Comitetului Thorbjoern Jagland, „«sancționarea» Moscovei ar fi totodată un mijloc de a demonstra că el acționează în mod independent, în pofida caschetei de secretar general al Consiliului Europei (CoE), în care Rusia este membră”, a declarat Jacob.

Redevenit președinte în 2012, Vladimir Putin a înăsprit tonul împotriva opoziției și a adoptat o poziție agresivă în politica externă, așa cum o demonstrează criza ucraineană, cea mai gravă dintre Rusia și NATO de la sfârșitul Războiului Rece încoace.

Fondat de către fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov, cu cecul Nobelului pe care l-a primit în 1990, ziarul Novaia Gazeta, una dintre rarele publicații încă independente, în care au existat cazuri de jurnaliști asasinați, s-ar afla printre posibilii laureați.

PREMIUL NOBEL PENTRU PACE 2014. Papa, favoritul caselor de pariuri

Preconizarea câștigătorului a fost cu atât mai complexă cu cât Comitetul Nobel a examinat anul acesta un număr record de 278 de candidaturi. Numele candidaților sunt secrete timp de cel puțin 50 de ani.

Astfel, experții au ca singur instrument de lucru candidaturile propuse în mod public.

Erou pentru unii, trădător pentru alții, fostul consultant al Agenției Naționale americane pentru Securitate (NSA) Edward Snowden, care a dezvăluit amploarea programelor de supraveghere ale fostului său angajator, a figurat printre candidații propuși de către deputați norvegieni.

Refugiat la Moscova, el nu s-a arătat încrezător că ar putea obține distincția. „Este puțin cam improbabil ca acest Comitet Nobel să sprijine astfel de lucruri”, a declarat Snowden recent într-o videoconferință.

Un observator atent al Nobelului, dar ale cărui prognosticuri nu s-au adeverit vreodată, directorul Institutului de Cercetare asupra Păcii (PRIO) Kristian Berg Harpviken a pariat anul acesta pe victoria grupului „Japonezii veghează articolul 9”.

Acești activiști se declară hotărâți să păstreze pacifismul ancorat în Constituția japoneză, căruia premierul naționalist Shinzo Abe i-a aplicat o lovitură anul acesta, permițând participarea Forțelor de Autoapărare nipone la operațiuni militare externe.

„Nu putem să considerăm războaiele dintre state ca făcând parte din trecut, după Războiul Rece, iar evenimentele din Ucraina și tensiunile care dospesc în Asia de Est ne amintesc că ele ar putea să reapară”, sublinia Harpviken pe site.

Vizată de talibani, adolescenta pakistaneză Malala Yousafzai a fost preferata „Nobeliana”, pentru lupta acesteia în favoarea educației fetelor din întreaga lume.

Între alte nume s-au aflat și cele ale unor „obișnuți”, ca cel al medicului congolez Denis Mukwege, care înregijește de 25 de ani femei victime ale violențelor sexuale folosite ca armă de război în Republica Democratică Congo, și al activistului belarus pentru drepturile omului Ales Beliațki, eliberat din închisoare în iunie.

Casele de pariuri l-au transformat, însă, pe Papa Francisc în favoritul lor. Pe site-ul de pariuri online Paddy Power, cota înaltului prelat argentinian era marți de 9/4.