Partidul Popular European (PPE), care a ieșit pe primul loc în urma alegerilor europarlamentare, deși cu un număr mult diminuat de reprezentanți, insistă că victoria îi dă dreptul la președinția Comisiei Europene, însă socialiștii, liberalii și verzii, care în total îi depășesc numeric pe populari, susțin că rezultatul votului reprezintă un mandat clar de a sparge monopolul conservatorilor asupra conducerii instituțiilor UE.
Pe lângă lupta internă din Parlamentul European, liderii legislativului UE se confruntă și cu opoziția unora dintre liderii din Consiliul European față de sistemul de tip „primul candidat” (Spitzenkandidat) pentru desemnarea președintelui Comisiei Europene.
Unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai acestui sistem este Emmanuel Macron, președintele Franței, care a declarat la summitul UE de la Sibiu că desemnarea de către formațiunile paneuropene a câte unui candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene „nu este abordarea corectă”.
Liderii UE și oficialii europeni au inițiat deja primele mișcări în competiția pentru conducerea instituțiilor comunitare, în condițiile în care rezultatele europarlamentarelor sugerează că va fi dificil de găsit un echilibru al puterii în interiorul unui legislativ european puternic fragmentat.
Macron, care alături de liberali, a format o nouă forță de centru care se clasează pe poziția a treia în Parlamentul European, cu 109 locuri, s-a întâlnit luni seară cu premierul spaniol Pedro Sánchez, cel mai proeminent lider socialist european, cu intenția vădită de a discuta despre o potențială alianță progresistă care ar putea să-l oprească pe candidatul PPE pentru președinția Comisiei Europene, Manfred Weber.