Presa internațională, despre scandalul în care este implicată compania Facebook în ultima perioadă: „Discursul care incită la ură și dezinformarea, scăpate de sub control”

Presa internațională scrie pe larg despre scandalul în care este implicată compania Facebook după dezvăluirile făcute de fosta angajată Frances Haugen.

Aceste dezvăluiri au scos la iveală probleme grave, cunoscute de conducerea companiei, precum modul de funcționare al algoritmilor platformelor Facebook, care ar favoriza postările care provoacă diviziune, dar și unele deficiențe în ceea ce privește moderarea comentariilor care incită la ură, mai ales în afara Statelor Unite, după cum arată o analiză publicată de RFI.

Jurnaliștii de la The New York Times arată că, potrivit unor documente interne, Facebook a analizat cu atenție aceste probleme.

Într-o notă internă transmisă în 2019, unii cercetători au atras atenția că „mecanica principală a produsului” a permis ca dezinformarea și discursul instigator la ură să înflorească pe site.

„Mecanica platformei noastre nu este neutră”, au concluzionat ei la acea vreme.

Le Monde: Nici măcar Facebook nu mai înțelege cum îi funcționează algoritmii

Publicația franceză Le Monde arată că, pur și simplu, algoritmii Facebook scapă de sub controlul celor care i-au creat, iar multe dintre documentele interne ar arăta că nici măcar compania nu mai înțelege modul în care acești algoritmi funcționează.

„Rețeaua de socializare a devenit o mașinărie greu de controlat. Facebook folosește o multitudine de semnale, începând cu cele mai simple – numărul de persoane abonate la o pagină – și terminând cu cele mai complexe , precum interesul pe care «prietenii» unui utilizator l-au manifestat pe un subiect

Cu cât scorul este mai mare, cu atât este mai probabil să apară în fluxul de știri. Cu toate acestea, odată cu timpul și cu acumularea de noi semnale adăugate de inginerii rețelei de socializare, «scorul» mediu al unei postări a explodat. Într-un document nedatat, un analist Facebook a făcut niște calcule și a constatat că pentru anumite conținuturi, scorul «poate depăși 1 miliard».

Criticii companiei o acuză că acordă prioritate criteriilor legate de implicarea utilizatorilor: timpul petrecut, numărul de aprecieri, share-uri. Prin urmare, Facebook ar ignora în mare măsură consecințele negative.

În 2020, pentru alegerile prezidențiale din SUA, compania a pus în aplicare o serie întreagă de măsuri preventive, pe care le-a dezactivat odată cu încheierea alegerilor – după care le-a reactivat în parte, pe 6 ianuarie 2021, în timpul asaltului Capitoliului.

Sunt aceste măsuri cu dus-întors un semn că firma caută în primul rând să-și protejeze cifrele, care sunt esențiale pentru vânzarea de publicitate? Facebook neagă vehement acest lucru”, arată jurnaliștii Le Monde.

Wiener Zeitung: Din pură lăcomie, compania stârnește ura și profită de prostia umană

Jurnaliștii de la Wiener Zeitung susțin că, deși situația este cunoscută la nivelul conducerii, cei care ar fi putut lua măsuri nu au făcut-o din „lăcomie”.

„De ani de zile, angajații Facebook au avertizat că cea mai mare rețea socială din lume că nu face suficient pentru a aborda discursul instigator la ură și dezinformarea, care cresc exponențial. Și asta, din pură lăcomie, Facebook stârnește ura și profită de prostia umană. O observație sfâșietoare, dar adevărată”, spun ziariștii austrieci.

La Repubblica: Utilizatorii din afara SUA nu sunt protejați

Cotidianul italian La Repubblica arată că Facebook nu a făcut mai deloc eforturi pentru a filtra conținuturile periculoase în afara Statelor Unite.

„În ultimii ani, Facebook a alocat foarte puține resurse pentru filtrarea conținutului violent și extremist în alte limbi decât engleza și în afara Statelor Unite. 87% din fondurile destinate prevenirii știrilor false și postărilor periculoase au fost alocate Statelor Unite – față de doar 13% restului lumii, inclusiv Italia.

Acest lucru va alimenta din nou acuzațiile conform cărora grupul nu face nimic împotriva apelurilor la violență care circulă în țări precum India și Birmania, dar și în alte locuri unde au loc crime și masacre interetnice și, în unele cazuri, tentative de genocid. Potrivit documentelor scurse, Facebook este pe deplin conștient de posibilele consecințe ale acestei politici”, spun jurnaliștii italieni.

Și Politico notează că Facebook a făcut puțin pentru a modera postările din cele mai violente țări din lume.

„În unele dintre cele mai importante zone de conflict, gigantul tehnologic a investit puține resurse și nu a reușit să oprească un flux constant de postări dăunătoare.

Doar 6% din conținutul de ură în limba arabă a fost detectat pe Instagram, înainte de a ajunge pe platforma de partajare a fotografiilor deținută de Facebook. Asta în comparație cu o rată de eliminare de 40% pe Facebook.

Postările care atacau femeile și comunitatea LGBTQ au fost rareori semnalate pentru eliminare în Orientul Mijlociu.

Într-un sondaj similar, utilizatorii egipteni i-au raportat companiei că le era frică să posteze opinii politice pe platformă de teamă să nu fie arestați sau atacați online.

În Irak, unde ciocnirile violente dintre milițiile sunite și șiite au agravat rapid situația, într-o țară și așa deja fragilă din punct de vedere politic, așa-numitele armate cibernetice s-au luptat pe rețelele sociale. Ele au postat, una pe pagina alteia, materiale interzise, ​​inclusiv conținând nuditatea copiilor, în eforturile de a-și elimina rivalii de pe platforma globală”, arată platforma.

Facebook, ținta unor critici dure

Recent, compania fondată de Mark Zuckerberg, Facebook, a fost zguduită de dezvăluirile făcute de Frances Haugen, o fostă angajată a platformei.

Printre altele, ea a declarat pentru Wall Street Journal că algoritmii folosiți de Facebook au un caracter dăunător la nivel social, iar managementul companiei cunoaște acest lucru, dar a ținut să ascundă situația de publicul larg.

În dezvăuirile sale, Haugen a vorbit, printre altele, despre eșecul companiei de a opri valurile de dezinformare cu privire la vaccinare sau de a da jos de pe platformă conturile care promovează pornografia, traficul de organe sau traficul de persoane (în special în zona Orientului Mijlociu); sau faptul că managementul companiei era la curent cu cercetările care indicau că postările de pe Instagram sunt toxice pentru adolescente, predispundându-le la anorexie și depresie; sau că unele conturi de influenceri se bucură de anumite privilegii în ciuda faptului că promovează conținut violent sau denigrator, deci încalcă ceea ce Facebook numește standardele comunității, valabile pentru „restul lumii”.

Aceștia din urmă au publicat o anchetă prin care au arătat că șefii companiei cunoșteau problemele platformelor sale, inclusiv efectele negative ale dezinformării asupra publicului.

Directorul general al Facebook, Mark Zuckerberg, a declarat că activitatea companiei a fost descrisă în mod eronat în materialele apărute în presă ca urmare a dezvăluirilor făcute recent de Frances Haugen, o fostă angajată a companiei.

Totodată, acesta a promis că Facebook va continua să cerceteze potențialele efecte negative ale rețelelor sociale asupra societății, informează Wall Street Journal, care a publicat pentru prima dată dezvăluirile lui Haugen.