Presa internațională: Guvernul român a devenit vineri ultima victimă a crizei economice din Europa

Înlăturarea de la putere a Guvernului român condus de Mihai Răzvan Ungureanu, vineri, în urma unei moțiuni de cenzură, este considerată de presa internațională drept o consecință a măsurilor de austeritate adoptate din cauza crizei economice, similară multor țări membre UE.

Guvernul României a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, în timp ce Executivul ceh a rezistat unui vot similar, afirmă la unison marile agenții de presă internaționale.

Președintele român Traian Băsescu l-a numit vineri pe liderul opoziției de stânga Victor Ponta în funcția de premier desemnat, afișându-și dorința de a asigura piețele, îngrijorate de riscul de instabilitate politică, scrie AFP.

Adăugând că Ponta este, la vârsta de 39 de ani, unul dintre cei mai tineri deputați ai României și liderul Partidului Social-Democrat (PSD), agenția franceză subliniază că acesta are la dispoziție zece zile pentru a forma un Guvern care să obțină aprobarea Parlamentului.

Guvernul Ungureanu a fost demis cu votul a 235 de deputați, cu patru mai mult decât minimul necesar, relatează Reuters, adăugând că măsurile de austeritate adoptate de România au afectat pătura cea mai săracă a populației.

Exemplul României servește drept avertisment pentru premierul ceh Petr Necas, adaugă agenția britanică.

România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială în 2009, amintește Associated Press. Guvernul a crescut TVA la 24 la sută și a tăiat salariile bugetarilor cu 25 la sută în 2010 pentru a întruni condițiile de împrumut, nemulțumind o mare parte din populație.

FMI și Comisia Europeană au declarat că se aștepată ca România să „continue să își respecte angajamentele de politică economică pe care și le-a asumat în fața partenerilor săi internaționali.

Postul de radio RFI consideră că Guvernul Ungureanu a căzut vineri din cauza politicii sale economice, opoziția de centru-stânga pronunțându-se în special împotriva unei serii de privatizări. În ultimele zile, mai mulți deputați din cadrul majorității guvernamentale s-au alăturat opoziției, ceea ce explică înlăturarea de la putere a Executivului, adaugă RFI.

Valul de dezertări a condus la tensiuni în cadrul coaliției guvernamentale, reprezentate de Partidul Liberal-Democrat, etnicii maghiari și grupul minorităților, subliniază, în aceeași linie, CNN. Acesta ar urma să aibă un impact semnificativ în peisajul politic românesc, în timp ce țara organizează alegeri locale în iunie și parlamentare în noiembrie.

Deutsche Welle amintește că de la începutul crizei, 16 țări membre UE au cunoscut o schimbare de Guvern, în majoritatea cazurilor putându-se stabili o legătură directă între căderea guvernului și măsurile de austeritate adoptate din cauza situației economice.

După Marea Britanie, Spania și Italia, Franța ar putea fi următoarea mare țară membră UE care va cunoaște o schimbare de gardă, socialistul Francois Hollande având șanse mari să câștige al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 6 mai.

Doar Germania, Polonia și țările mai mici – incluzând Lituania, Estonia, Austria, Luxemburg și Malta – se bucură de partide sau coaliții guvernamentale stabile. Liderii din restul UE au devenit victimele crizei economice, afirmă agenția germană.

Guvernele au început să cadă în Europa pe fondul apelurilor Germaniei și al altora de austeritate dură pentru restabilirea încrederii în zona euro, chiar dacă unii critici se plâng că tăierile agresive subminează creșterea economică și generează proteste, adaugă și cotidianul american New York Times.