Președintele Coreeii de Sud, SUSPENDAT de parlament pentru instituirea legii marțiale. Este acuzat pentru „lovitură de stat”
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost pus sub acuzare după încercarea sa de a institui legea marțială la începutul acestei luni. Membrii Adunării Naționale din Coreea de Sud au votat pentru destituirea președintelui.
Parlamentul sud-coreean a adoptat moțiunea cu 204 voturi pentru și 85 împotrivă. Trei parlamentari s-au abținut, iar opt voturi au fost anulate. Premierul sud-coreean Han Duck-soo a promis sâmbătă că va „garanta guvernarea stabilă a țării” după ce parlamentul a votat pentru destituirea președintelui.
Preşedintele în vârstă de 63 ani este acum suspendat, iar Curtea Constituţională are la dispoziţie 180 de zile pentru a valida sau invalida demiterea sa. Politicianului pus sub acuzare îi este interzis să părăsească ţara. Foștii săi miniştri ai Apărării, Internelor şi comandantului scurtei legi marţiale au fost puși sub acuzare pentru complicitate. Doi înalţi responsabili ai poliţiei au fost arestaţi.
Yoon Suk Yeol, al treilea președinte sud-coreean pus sub acuzare, a fost suspendat
Decizia lui Yoon de la începutul lunii decembrie de a instaura legea marţială, asupra căreia a revenit peste câteva ore, a aruncat ţara într-un haos și într-o criză constituţională. Protestatarii s-au ciocnit cu forțele de ordine în încleștări violente pe străzile capitalei Seul. Starea de urgenţă a durat doar şase ore până când parlamentul a votat pentru blocarea decretului prezidențial.
Preşedintele şi-a cerut scuze şi a supravieţuit unui prim vot de punere sub acuzare după ce membrii Partidului Puterii Poporului (PPP), partidul său, au boicotat votul. Tinerii fani K-pop care flutură beţe luminoase la pensionari care au îndurat zilele întunecate ale dictaturii militare din anii 1980 au ieșit pe stradă să celebreze punerea președintelui sub acuzare.
Yoon Suk Yeol, care și-a început mandatul de președinte pe 10 mai 2022, a fost suspendat azi, iar Han Duck-soo va prelua mandatul de președinte interimar al țării. De la inaugurarea sa în 2022, administrația lui Yoon a adoptat politici mai dure împotriva Coreei de Nord. Peninsula Coreeană se confruntă cu cea mai grave tensiuni de la luptele din Zona demilitarizată coreeană între 1966 și 1969.
Acuzația adusă – Legea Marțială, caracterizată ca o „lovitură de stat”
La 3 decembrie 2024, la 22:27 după cea locală, președintele Yoon Suk Yeol a declarat legea marțială în timpul unui discurs televizat. În declarația sa, Yoon a acuzat Partidul Democrat (DPK), care are o majoritate în Adunarea Națională, pentru desfășurarea unor „activități anti-statale” și colaborarea cu „ comuniștii nord-coreeni ” pentru „distrugerea țării printr-o dictatură legislativă”.
Ordinul prezidențial a interzis activitățile politice, inclusiv adunările Adunării Naționale și ale instituțiilor legislative locale. Dreptul la presa liberă a televiziunilor și ziarelor a fost suspendat. Yoon ar fi ordonat arestarea unor oponenți politici, inclusiv a liderilor DPK și a propriul său, Puterea Populară (PPP). Acest eveniment a fost caracterizat la scară largă de către politicienii coreeni și organizațiile de știri, atât internaționale, cât și de cele interne, drept o „tentativă de lovitură de stat”.
Al doilea președinte sud-coreean pus sub acuzare a fost o femeie
Este pentru a treia oară când se întâmplă în istoria țării ca un președinte să fie pus sub acuzare. Ultimul lider sud-coreean suspendat din funcție a fost Park Geun-hye, în decembrie 2016. Decizia a fost confirmată în martie 2017 de Curtea Constituțională, ceea ce a dus la inculparea și încarcerarea sa.
Geun-hye, președintă din 2013, este fiica fostului dictator Park Chung-hee, a fost prima femeie președinte a Coreei de Sud. A fost acuzată de primirea sau solicitarea a zeci de milioane de dolari de la conglomerate, inclusiv de la Samsung. Alte acuzații au inclus distribuirea de documente clasificate, punerea pe „lista neagră” a artiștilor critici la adresa sa și demiterea oficialilor care se opuneau politicii sale.
Park a fost condamnată în 2021 la 20 de ani de închisoare și amendată. Dar la sfârșitul acelui an, a fost grațiată de succesorul său și președintelede atunci, Moon Jae-in, reamintește The Guardian.
Primul președinte sud-coreean pus sub acuzare s-a sinucis după încheierea mandatului
După ce a preluat mandatul de președinte al Coreii de Sud în februarie 2003, Roh Moo-Hyun, avocat și politician liberal din partidul Uri, s-a confruntat cu o economie în declin și șomaj. S-a trezit în mijlocul unui scandal financiar după ce câțiva dintre consilierii săi au fost acuzați că au acceptat donații ilegale pe durata campaniei electorale. În octombrie 2003, Roh a cerut un vot național de încredere , dar parlamentul s-a opus referendumului, care nu era prevăzut în constituția Coreei de Sud. Au urmat acuzațiile de încălcare a legii electorale și de administrare economică defectuoasă.
În martie 2004, Roh a fost pus sub acuzare de către parlament. Forțat să demisioneze temporar, el a fost repus în funcția de președinte în mai, după ce Curtea Constituțională a anulat demiterea. Starea generală proastă a economiei Coreeii de Sud și primul test nuclear al Coreeii de Nord din 2006 au contribuit la scăderea popularității administrației prezidențiale a lui Roh. A încercat să mute capitala țării și să formeze un guvern de coaliție cu partidele din opoziție, dar a înregistrat puține progrese. Roh a fost președintele cu cel mai slab rating de aprobare înregistrat vreodată în istoria politică a Coreei de Sud.
După încheierea mandatului în 2008, Roh s-a orientat spre o viață obișnuită, crescând rațe și administrând un site „Democracy 2.0” care promova un stil de viață sănătos. A fost suspectat de luare de mită de către procurori. În urma investigațiilor ulterioare au atras atenția publicului, Roh s-a sinucis pe 23 mai 2009, la 62 ani. A lăsat un bilet de adio în computerul său și a sărit de pe o stâncă.
Sursa Foto: Profimedia