Președintele Croației ar vrea să condiționeze acceptarea Finlandei și Suediei în NATO. Cine are, de fapt, putere de decizie

Președintele croat, Zoran Milanović, declară că pentru el sunt mai importanți croaţii din Bosnia-Herţegovina decât statutul graniței nordice a Federației Ruse, în contextul în care Finlanda și Suedia au cerut oficial să devină membri ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Zoran Milanović, președintele tinerei republici croate, fostă iugoslavă, a afirmat, miercuri, că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO, ambasadorul Mario Nobilo, să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei în alianţa militară occidentală până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina, relatează Agerpres, care citează HINA.

Suedia și Finlanda și-au depus miercuri, împreună, candidaturile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, în contextul creat de războiul din Ucraina, care a debutat acum aproape trei luni. După o discuție telefonică, din weekend, cu președintele finlandez, Vladimir Putin a subliniat că respingerea politicii tradiționale de neutralitate militară ar fi greșită din moment ce nu există amenințări la adresa securității Finlandei.

„Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia”

Zoran Milanović consideră că Croaţia trebuie să susţină condiţionarea aderării Finlandei şi Suediei la NATO de chestiunea egalităţii în alegeri a croaţilor din Bosnia-Herţegovina.

„Nu este un gest împotriva Finlandei şi Suediei, ci pentru Croaţia”, a insistat șeful statului croat.

În opinia sa, croaţii din Bosnia, ca entitate politică, sunt „distruşi” şi este în interesul Croaţiei să împiedice acest lucru, a mai declarat preşedintele croat.

Turcia, care se opune aderării celor două state nordice la Alianţă, arată cum trebuie luptat pentru interesele naţionale şi „cu siguranţă nu va renunţa până nu va obţine ceea ce vrea”, în timp ce Croaţia se comportă exact contrar, este exemplu dat de Zoran Milanović.

„Putem discuta despre Ucraina, dar nu este o problemă arzătoare pentru noi. Aceasta este”, a insistat el, respingând criticile premierului şi ministrului de externe în sensul că reputaţia Croaţiei poate avea de suferit cu o asemenea poziţie. „Sunt gata să-mi asum vina. Am spus că pentru mine croaţii din Bosnia-Herţegovina sunt mai importanţi decât toată graniţa ruso-finlandeză”, a subliniat Zoran Milanovic.

În acest context, preşedintele croat a îndemnat Parlamentul să nu ratifice acordul de aderare a Finlandei şi Suediei la NATO.

Ce spune Constituția croată

Zoran Milanović este cel de-al cincilea președinte al Croației, republică parlamentară, ales în februarie 2020.

Conform Constituției croate, președintele reprezintă țara pe plan intern și în afara granițelor și este responsabil pentru apărarea independenței și integrității teritoriale (art 94 ), în schimb Parlamentul este cel care decide ratificarea sau respingerea unor acorduri internaționale (art 140).

În 1918, croaţii, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. După cel de-al Doilea Război Mondial, Croaţia a devenit una din cele şase republici componente ale R.S.F.Iugoslavia. Republica Croaţia şi-a declarat independenţa pe data de 25 iunie 1991.

La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitaţia de aderare la NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO, potrivit Ministerului român al Afacerilor Externe.

La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, după ce la 30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011 a avut loc semnarea Tratatului de Aderare.