Președintele Dumei de Stat ruse anulează o vizită la Strasbourg din cauza „rusofobiei” de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Președintele Dumei de Stat ruse Serghei Narîșkin a anulat o vizită la Strasbourg, unde urma să susțină un discurs, luni, în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) care dezbate situația din Rusia, denunțând „rusofobia” acestei instituții, potrivit agențiilor ruse, relatează AFP.

Narîșkin, unul dintre oamenii de încredere ai lui Vladimir Putin, alături de care a lucrat înainte să fie numit președintele Dumei, a confirmat joi pentru agențiile ruse de presă informații de presă cu privire la anularea vizitei și discursului său prevăzute luni, în cursul căruia intenționa să propună „construirea unei Europe fără linii de demarcație”.

„Odată cu apropierea datei deschiderii sesiunii, noi am simțit că propunerile mele strategice au puține șanse să fie auzite de un anumit număr de lideri din cadrul Adunării Parlamentare și de delegații rusofobe”, a declarat Narîșkin, potrivit RIA Novosti.

Agenția Intefax, după ce a citat aceleași declarații cuvânt cu cuvânt într-o primă știre, a rectificat citatul. Într-o nouă versiune, Narîșkin acuză „anumiți lideri APCE și anumiți deputați cu o dispoziție rusofobă”.

„Iată de ce am hotărât să renunț să mai particip la sesiune, dar voi sublinia că voi fi pregătit să vorbesc în fața APCE imediat ce vor fi create condițiile necesare în vederea examinării obiective a problemelor pe care le apreciez ca fiind de actualitate”, a mai declarat președintele Dumei, citat de Interfax.

Potrivit site-ului APCE, Narîșkin ar urma să susțină un discurs luni, în cadrul sesiunii de toamenă a Adunării (1-5 octombrie). „Respectarea obligațiilor și angajamentelor Federației Ruse” este primul subiect citat pe agenda sesiunii, alături de criza umanitară din Siria și „definirea deținutului politic”.

Publicația Vedomosti scrie că proiectul de rezoluție care a iritat Rusia – care nu era disponibil joi pe site-ul APCE – condamnă noile legi restrictive privind manifestațiile, cele care incriminează defăimarea, calificând organizațiile nonguvernamentale (ONG) ca „agenți străini”, dar și condamnarea membrelor trupei Pussy Riot la doi ani de detenție pentru o „rugăciune punk” anti-Putin într-o catedrală din Moscova.