Președintele Franței renunță la pensie / Motivul din spatele deciziei lui Macron

Pensia unui fost șef de stat francez se ridică la 6.220 de euro brut pe lună. Macron, care a împlinit sâmbătă 42 de ani, a anunțat și că nu va face parte în viitor din Consiliul Constituțional, organism în care foștii președinți ai țării sunt membri de drept pe viață. Indemnizația membrilor Consiliului Constituțional se ridică la 13.500 de euro pe lună.

Astfel, Macron ar urma să devină primul președinte francez care renunță la pensia la care ar avea drept ca fost șef de stat.

Decizia lui Macron vine pe fondul unor greve și proteste cauzate de propunerea șefului statului privind reforma sistemului de pensii din această țară. Propunerile acestuia includ, printre altele, eliminarea regimului special de pensii pentru diverse sectoare din economie, precum cel al transporturilor feroviare, dar și creșterea vârstei de pensionare, de la 62 la 64 de ani.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

De asemenea, președintele francez a făcut apel la „un armistițiu” cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în condițiile în care traficul rutier și feroviar este grav afectat de greva transportatorilor.

Potrivit Administrației Prezidențiale, decizia lui Macron privind renunțarea la pensie nu a fost luată pentru „vizibilitate”, ci președintele își dorește „consecvență”.

Conform unei legi din anul 1955, pensia acordată foștilor șefi de stat nu este supusă vreunei limite de vârstă, de venituri sau de număr de mandate.

„El a decis că nu i se va aplica această lege pe termen scurt în 2022 sau în 2027, în cazul unui al doilea mandat”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale. În schimb, va fi creat un nou sistem în cadrul viitoarei scheme, bazat pe puncte. Ca parte a reformei în curs, acest sistem ar urma să înlocuiască cele 42 de scheme de pensii existente în Franța. Astfel, potrivit Administrației Prezidențiale, ideea de „consecvență” presupune că legea din 1955 ar urma să nu se mai aplice în cazul niciunui viitor președinte.