„Parlamentul UE este angajat într-un mecanism transparent, dar acum sigur că vor fi propuși alți trei comisari de către România, Ungaria și Franța. Vom iniția în Parlament examinarea candidaturilor. Cred că poate că nu va mai fi posibil să respectăm data de 1 noiembrie, am merge spre 1 decembrie”, a declarat David Sassoli pentru agenția de presă Adnkronos.
„Acum, dacă se ajunge la desemnarea altor trei comisari și la un mecanism de evaluare a intereselor financiare, iar apoi la audieri în Parlament, nu se întâmplă nimic dacă se amână procedura câteva săptămâni”, a precizat Sassoli.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, alături de premierul ungar Viktor Orban, că există o „criză politică” între Comisia Europeană și Parlamentul UE, părând să îi atribuie vina Ursulei von der Leyen, care, potrivit unui expert, riscă să se confrunte cu respingerea echipei.
„Trăim, în Europa, un moment extrem de important și sensibil. Există o nouă Comisie Europeană, un nou Parlament European, care își preiau atribuțiile și care înfruntă amândouă o criză politică pe care nu trebuie să o lăsăm să se instaleze și să se dezvolte. Cred în mod indispensabil că trebuie să avem o Comisie UE puternică, să poată aplica proiecte ambițioase”, a declarat Emmanuel Macron într-o conferință de presă organizată alături de premierul Ungariei, Viktor Orban.
Deputații UE au respins joi, din rațiuni etice, candidatura prezentată de Franța pentru Comisia Europeană, Sylvie Goulard, întrucât aceasta este vizată de o investigație judiciară. Este prima dată când un candidat prezentat de Paris pentru un post de comisar UE este respins. Emmanuel Macron a sugerat că responsabilitatea îi aparține Ursulei von der Leyen, notează cotidianul Le Figaro.
Cotidianul Le Monde notează că „Ursula von der Leyen a devenit ostatică a luptelor pentru putere dintre statele membre UE și Parlamentul European”.
Înainte de respingerea Sylviei Goulard, eurodeputații au refuzat candidații propuși de România și Ungaria, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi.
Alberto Alemanno, profesor de Drept European la Institutul Superior de Studii Comerciale din Paris (HEC), constată că „nu mai este clar dacă Ursula von der Leyen va deveni președinte al Comisiei Europene”. „Echipa ei trebuie să aibă o majoritate solidă în Parlamentul UE. Iar, în acest moment, doamna Ursula von der Leyen nu are echipă, nu are majoritate pentru agenda sa politică”, argumentează Alberto Alemanno, citat de ediția în limba franceză a Euronews.
Ursula von der Leyen, care a fost ministrul german al Apărării și este unul dintre liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă în iulie de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Nominalizarea trebuie confirmată de Parlamentul European, unde pot fi probleme în contextul nemulțumirilor că nu a fost propus niciunul dintre liderii principalelor grupuri politice – Manfred Weber (Partidul Popular European, PPE, centru-dreapta) și Frans Timmermans (Partidul Socialiștilor Europeni, PSE, centru-stânga).