Legea, care a intrat în vigoare odată cu publicarea ei în Jurnalul Oficial, sâmbătă, a fost adoptată joi de către Parlament și denunțată de către opoziție, care a anunțat că o va contesta la Curtea Supremă.
Proiectul – depus înaintea alegerilor muncipale de la 30 martie, în urma cărora Partidul Justiție și Dezvoltare (AKP, la putere) al premierului Recep Tayyip Erdogan a obținut o victorie detașată – a provocat numeroase critici, iar șeful statului a cerut să fie revizuit.
În noua versiune, semnată de către Abdullah Gül, serviciile de informații au fost plasate sub controlul Parlamentului, în cadrul căruia o comisie specială va fi însărcinată să supervizeze MIT, poliția și serviciile de informații din cadrul Jandarmeriei.
Noua lege abilitează MIT să asculte linii telefonice și să colecteze informații în legătură cu „terorismul, crimele internaționale și informațiile externe”.
Ea acordă totodată o impunitate judiciară membrilor MIT în exercițiul funcției și introduce pedepse de până la zece ani de închisoare pentru difuzarea de documente confidențiale aparținând MIT.
Opoziția consideră legea drept o ultimă lovitură din partea premierului Recep Tayyip Erdogan, după scurgerea către rețele de socializare a unor conversații telefonice care-l implică într-un scandal de corupție și a unor conversații cu oficiali turci, inclusiv directorul MIT, care evocau ipoteza unei intervenții militare în Siria.
Erdogan, aflat la putere de 11 ani, se află într-un adevărat război cu fostul său asociat islamist Fethullah Gülen, un predicator care conduce o mișcare social-religioasă, pe care-l acuză că este instigatorul acestor scurgeri de informații.