Prima dezbatere electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA, programate pentru noiembrie 2024, este transmisă la CNN.
Dezbaterea dintre candidații Joe Biden și Donald Trump, moderată de jurnaliștii Jake Tapper și Dana Bash de la CNN, a fost aprinsă, mai ales pe politica externă a Statelor Unite.
Trump a declarat că „veteranii noștri și soldații noștri nu-l suportă” pe Joe Biden și că „ei cred că este cel mai prost comandant șef pe care l-am avut vreodată”.
Fostul președinte susține că a sancționat Iranul:
„Iranul era falit sub administrația mea. Nu aș lăsa pe nimeni să facă afaceri cu iranienii. Au rămas fără bani. Erau faliți. Nu aveau bani pentru Hamas. Nu aveau bani pentru nimic. Fără bani pentru a comite terorism. De aceea nu am avut terorism în timpul administrației mele”.
Biden a reacționat: „N-am auzit niciodată atât de mult nonsens în toată viața mea. Uite, adevărul e că ne aflăm într-o situație în care Iranul a atacat trupele americane, a ucis și a rănit trupe care au suferit leziuni cerebrale și nu a făcut nimic în privința asta. Recent, când era el președinte, au atacat. El a spus doar că soldații doar au avut dureri de cap”.
Fostul președinte care a negociat acordul de pace de la Doha cu talibanii îl acuză pe Biden pentru catastrofala retragere a trupelor americane din Afganistan când talibanii au preluat controlul la Kabul.
„Veteranii și soldații cred că Biden e cel mai prost președinte. Retragerea din Afganistan a fost cel mai jenant lucru din istorie. Am pierdut 13 soldați și alți 38 au fost răniți. Ar fi trebuit să-i concedieze pe acei generali. Niciun general n-a fost concediat pentru cel mai penibil moment din istoria țării noastre, Afganistan, unde am lăsat în urmă echipamente de miliarde de dolari”, acuză Trump.
Biden neagă acuzațiile: „N-am auzit atâtea minciuni niciodată… ”
Trump a continuat să îl ironizeze pe Biden: „Când Putin a văzut asta, a spus: „Știi ce, cred că vom intra in Ucraina”.
Trump mai spune că nici războiul din Fâșia Gaza nu ar fi avut loc dacă ar fi fost în funcție, acuzându-l în continuare pe Biden pentru fraudarea alegerilor din 2020. Biden susține că a reușit să salveze viețile militarilor americani de la moarte și că a reușit să îndeplinească angajamentele făcute pentru americani de pe vremea președintelui Barack Obama:
„Am scos peste 100.000 de americani din Afganistan prin transportul aerian”.
Despre războiul dintre Orientul Apropiat, declanșat de atacul sângeros de pe 7 octombrie 2023 de Hamas când a răpit sute de israelieni și a ucis alți 1000, plus cinci cetățeni americani, Biden a fost întrebat dacă îl poate soluționa conflictul și criza ostaticilor.
Biden a spus: „Singurii care vor continuarea războiului sunt militanții Hamas. Și Hamas a fost slăbit considerabil”, subliniind eforturile administrației sale pentru o încetare a focului în luptele dintre Israel și gruparea teroristă pro-palestiniană.
Fostul președinte Trump a criticat modul în care președintele Biden a gestionat războiul Israel-Hamas în timpul dezbaterii de joi seară. Biden a susținut că Hamas este cel „care împiedică încheierea unui acord”, ceea ce Trump a contestat.
„Israelul este acela. Și ar trebui să le dai drumul și să-i lași să termine treaba. Nu vrea să o facă”, a spus Trump.
„A devenit ca un palestinian, dar hei, nu-l place pentru că este un palestinian foarte rău. Este unul slab”, a adăugat Trump.
„Nu am auzit niciodată atâta prostie”, a răspuns Biden.
Trump îl acuză pe actualul președinte pentru că ar fi destabilizat ordinea internațională.
„Diferența este că Putin nu ar fi invadat niciodată Ucraina, la fel cum Hamas nu ar fi invadat niciodată Israel. N-a existat terorism în timpul mandatului meu. În momentul ăsta, toată lumea ia foc în jurul lui (Biden)”.
Biden îl acuză pe Trump că i-a spus lui Putin „faceți ce vreți voi, și asta a făcut” și că acesta dorea să „ocupe Kievul”.
Președintele a reamintit declarația lui Putin că „va cuceri Kiev în cinci zile”, dar mulțumită ajutorului economic și militar internațional acordat, Ucraina încă rezistă.
„Și au pierdut mii și mii de trupe, 500.000 de soldați”, îi reamintește Biden lui Trump despre pierderile rușilor în războiul din Ucraina.
Trump îl acuză pe Biden: „El dă 200 miliarde de dolari Ucrainei. Nu cred că a existat așa ceva. E ceva fenomenal. Eu dacă voi fi președinte, îi voi pune pe Putin și Zelenski la masa tratativelor și se încheie războiul. Chiar înainte să încep mandatul”.
Biden a făcut referire la declarațiile lui Putin că intenționează să recreeze imperiul sovietic.
„Crezi că se va OPRI la Ucraina? Ce se va întâmpla după?”, a întrebat Biden, continuând să-l acuze pe Putin că este un „criminal de război”.
„Ce credeți că se va întâmpla cu Polonia, cu alte țări din Estul Europei dacă el nu va fi oprit? Și atenție, noi dăm Ucrainei arme, nu dăm bani”.
Joe Biden, pe baza informațiilor că rivalul său ar putea retrage SUA din NATO și nu va apăra Europa în fața unei invazii ruse, l-a acuzat pe Trump:
„Nu am auzit niciodată atâta prostie. Acesta este un tip care vrea să ne scoată din NATO… tu o să te retragi din NATO… Puterea noastră constă și în alianțele noastre…”, i-a reamintit Biden lui Trump.
Trump afirmă: „Cheltuim o grămadă de bani. Europa trebuie să contribuie. Noi trebuie să îi ajutăm pe europeni, dar ei nu vor să plătească”.
Trump le reamintește guvernelor europene din statele membre NATO: „Le-am spus: dacă voi nu plătiți, eu nu vă mai dau bani!”.
Trump afirmă că „termenii de pace propuși de Putin pentru încetarea focului dintre Rusia și Ucraina nu sunt acceptabili”. Dar continuă să promită că va media un acord de pace între Ucraina și Rusia.
Trump repetă afirmația că dacă ar fi fost ales președinte în 2020, războiul din Ucraina nu s-ar fi întâmplat.
Anterior, Trump a declarat că va obliga Ucraina să cedeze peninsula Crimeea și regiunea Donbas către Federația Rusă.
Dacă Ucraina va refuza să meargă la masa tratativelor cu Rusia, Trump a promis anterior că va sista orice ajutor militar către Kiev.
Donald Trump continuă să se opună circulației libere și condamnă politica de deschidere a președintelui Joe Biden pentru imigranți. Fostul președinte acuză că Biden a permis accesul criminalilor, violatorilor și traficanților de droguri și de oameni din America Latină pe teritoriul SUA.
Trump a afirmat la dezbatere: „Avem cea mai periculoasă frontieră din lume”.
Când i s-a cerut să răspundă la întrebarea moderatorului „de ce a crescut numărul imigranților ilegali la frontiera SUA-Mexic, dar și în orașele mari ca Chicago și New York City”, Joe Biden a răspuns:
„Lucrăm din greu pentru a trece acest acord. Nu doar să schimbăm, ci să ne asigurăm că avem o situație în care sub nicio circumstanță să nu mai treacă ilegal frontiera”, a afirmat Biden, ca apoi să-l acuze pe Trump că a separat familiile de nou născuți și le-a închis în „cuști”.
Trump spune că în timpul președinției sale, SUA au avut „cea mai sigură frontieră din istorie”, dar că Biden a decis să spună „Deschideți granițele țării noastre”, acuzându-l pe președintele actual că „ a permis accesul unor infractori din penitenciare și a unor pacienți cu boli psihice”.
„Avem cel mai mare număr de teroriști din istoria țării noastre”, a mai spus Trump. „Vin din Orientul Mijlociu, de oriunde. Și tipul ăsta tocmai a lăsat portițele deschise. Eu am spus clar: ÎNCHIDEȚI GRANIȚELE”.
Trump susține că a întărit paza și trupele de patrulare, dar că „acum, avem cea mai periculoasă frontieră”.
Biden neagă acuzațiile: „Singurul terorist care a trecut granița este unul care a venit și a ucis trei sub administrația sa, un membru Al-Qaida sub administrația sa a ucis trei soldați americani. Acesta este singurul terorist care există”.
Donald Trump a dus o politică externă bazată pe protecționism, izolaționism și non-intervenționism. La 23 ianuarie 2017, Donald Trump a retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific, considerat drept principala cauză a „distrugerii locurilor de muncă din SUA”. S-a retras și din Acordul climatic de la Paris. Trump a încheiat un acord general de liber schimb ALS. A înlocuit NAFTA cu USMCA, creând un nou acord comercial cu Canada și Mexic.
În aprilie 2017 și în 2018, a bombardat Siria de două ori pentru atacurile chimice comise de dictatorul sirian Bashar al-Assad cu gaz sarin împotriva civililor. Președintele a încheiat acorduri de vândut arme americane către Arabia Saudită și a mutat ambasada SUA din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, recunoscut drept capitală. A interzis accesul imigranților musulmani din șapte țări afectate de terorism și a crescut cheltuielile pentru extinderea barierei de la frontiera dintre SUA și Mexic. Trump a promis din 2015 că pentru a preveni imigrația ilegală, va construi un „zid cu Mexicul” și că acesta îl va plăti, ceea ce nu s-a întâmplat.
Trump a înființat Forța Spațială a SUA, o nouă ramură a forțelor armate americane. Trump a coordonat uciderea liderului terorist al ISIS Abu Bakr al-Baghdadi în 2019 și a generalului iranian Qasem Soleimani în 2020. Când a început pandemia, Trump a anunțat că SUA vor înceta finanțarea OMS.
Candidatul republican Donald Trump insistă să își impună decizia ca fiecare stat membru NATO să cotizeze pentru apărare și securitate colectivă cu 2% din PIB. Potrivit unor estimări, în iulie 2023, numai 11 state membre NATO alocau 2% din PIB pentru apărare: Polonia, Statele Unite, Grecia, Finlanda, România, Ungaria, Letonia, Estonia, Lituania, Marea Britanie și Slovacia.
Germania, țara cu cea mai mare economie din Europa, nu ar respecta normele lui Trump după ce a alocat doar 1,57% din PIB cheltuielilor militare în 2023. În timpul mandatului său, Trump a intenționat să retragă trupele americane din Germania pentru că guvernul de la Berlin își încălca angajamentul față de NATO.
În relațiile cu Coreea de Nord, Trump l-a amenințat pe dictatorul Kim Jong-un cu ripostă dură, scriind pe Twitter: „butonul meu este mai mare și mai puternic”. În 2018, Trump și cu Kim Jong-un s-au întâlnit la Singapore pentru un parteneriat de pace cu SUA și cu Coreea de Sud. A fost primul președinte american care a vizitat Coreea de Nord. Acesta i-a promis lui Kim că va înceta exercițiile militare cu condiția ca dictatorul nord-coreean să înceteze programul nuclear.
În 2018 a impus tarife crescute pentru produsele chinezești de import, declanșând un război comercial cu Republica Populară Chineză. Tarifele au crescut costurile importurilor din China pentru consumatorii și întreprinderile din SUA.
În Acordul de la Doha din 2020, a convenit un acord de pace cu talibanii pentru retragerea trupelor americane din Afganistan. A mediat și acordurile dintre Israel și Sudan, Maroc, Bahrain și Emiratele Arabe Unite.
Joe Biden a încercat să repare alianțele Statelor Unite cu alte state. Fostul președinte îl acuză pe Trump că le-a deteriorat. Cu toate astea, a subliniat că nicio altă putere mondială nu poate să depășească SUA, atât militar, cât și economic. Biden a dus o politică externă bazată ideologic pe internaționalismul liberal de la mijlocul secolului XX.
Biden a căutat să consolideze alianța transatlantică dintre SUA și Europa. A reinstalat SUA ca membru al Acordului climatic de la Paris și a pus accent pe cooperarea internațională în combaterea pandemiei de coronavirus, a spionajului cibernetic și pe consolidarea apărării spațiului nord-atlantic.
El a continuat, la fel ca predecesorul său, să continue rivalitatea cu China și să reducă prezența militară a SUA în Orientul Mijlociu.
Joe Biden, spre deosebire de Trump care obliga statele membre NATO să cotizeze cu 2% din PIB, a reafirmat angajamentul SUA față de NATO și securitatea colectivă. El a sprijinit Ucraina când Rusia a început să o invadeze de pe 24 februarie 2022. De asemenea, a impus sancțiuni Moscovei și a restricționat accesul avioanelor ruse în spațiul american. Liderii statelor membre NATO și UE i-au urmat modelul. Joe Biden a promulgat fiecare pachet de ajutor financiar și militar votat de Congresul SUA acordat pentru apărarea Ucrainei și sprijinirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în respingerea invaziei ruse.
După atacul Hamas împotriva Israelului de la 7 octombrie 2023, Biden a furnizat armament guvernului condus de Benjamin Netanyahu. Președintele a susținut politica coexistenței a două state (Israel și Palestina) și l-a prevenit pe Netanyahu să escaladeze conflictul prin a nu ataca orașul Rafah din Fâșia Gaza și Liban. A susținut acuzarea și emiterea mandatului de arestare pe numele dictatorului rus Vladimir Putin, dar a respins să-l condamne pe Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război comise în Fâșia Gaza de către Curtea de la Haga.
În privința situației din Pacific, Biden s-a angajat să sprijine aliații asiatici, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Președintele a declarat că armata SUA va interveni într-un conflict direct cu Republica Populară Chineză dacă Xi Jinping va invada Republica Chineză din insula Taiwan.