Publicația franceză Le Monde transmite că baza militară Mihail-Kogălniceanu poate consolida capacitățile Alianței în estul Europei.Avioanele NATO ar putea ateriza și decola încă din 2027 pe ceea ce va fi a doua pistă a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu.
În bază se află multe Humvee (vehicule militare), elicoptere americane, precum și avioanele de vânătoare finlandeze responsabile de „poliția aeriană”. Pista de lângă bază este împărțită cu avioanele low-cost ale micului aeroport civil vecin care deservește Constanța.
Între timp, Rusia și-ar fi antrenat marina să lovească ținte din Europa de Vest cu rachete nucleare într-un potențial conflict cu NATO, potrivit imaginilor dezvăluite de jurnaliștii de la Financial Times, care ar fi consultat dosare secrete din Rusia.
Rușii ar lua în vizor trei ținte din România: Podul Giurgiu-Ruse, baza de la Deveselu și baza Mihail Kogălniceanu. O presupusă hartă arată că Rusia ar putea ataca nuclear Portul Constanţa, Baza Militară de la Kogălniceanu, podul de la Giurgiu – Ruse, a treia Brigada Multinaţională de la Craiova și sistemul anti-rachetă Aegis Ashore de la Deveselu.
„Înainte de 2022, aici erau în principal câmpuri de floarea-soarelui”, a declarat comandantul Nicolae Crețu. Parcelele sunt acum ocupate de utilaje sau cazărmi ale forțelor militare NATO. Baza, construită în perioada comunistă, abandonată în 1990, a fost redeschisă în 2018 „ca reacție la actele de agresiune ale Rusiei în Georgia. și Ucraina, între anii 2008 și 2014.
Armata română plănuiește să mărească traficul și numărul de hangare pentru a găzdui, să dubleze pista și să mai achiziționeze avioane F-16 din Norvegia, dar și avioane F-35 după anul 2030. Dacă proiectul de extindere se finalizează cu succes, până în 2040, România ar putea avea un nou „oraș mic”, cu școli, spitale și locuințe confortabile pentru a găzdui „familiile soldaților”,
Membră NATO din 2004, România a devenit, alături de Polonia, cel mai important vecin al Ucrainei în sprijinirea efortului său de război.
„România este ferm hotărâtă să-și respecte angajamentele legate de apartenența sa la NATO”, se laudă un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.
„Zeci de milioane de euro au fost investiți de Franța și România”, dă asigurări colonelul Paul Courtiau, reprezentant al forțelor franceze în România.
Baza aeriană, plasată mai mult sub patronajul american, a fost extinsă de când forțele armate ale Statelor Unite participau la războaiele din Afganistan și Irak. Pe 21 iulie, două bombardiere strategice americane B-52 au aterizat chiar la baza Mihail Kogălniceanu, o premieră în România.
„Va crea locuri de muncă”, spune Ștefan, un român de 23 de ani care lucrează ca ospătar la Hangar, un bar destinat exclusiv militarilor americani.
„Desigur, există și riscul ca soldații să beneficieze de toate serviciile din cadrul bazei și să nu o părăsească deloc”, își exprimă îngrijorarea tânărul localnic.
„Traiul nostru va crește! Fără baza militară, aici s-ar munci doar în agricultură”, este convins și Ștefan Popa, 66 de ani, fost mecanic al forțelor americane.