PRIORITĂȚILE Poloniei după ce va prelua președinția Consiliului UE: Apărare, energie și securitate economică

Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă a SUA, cu o nouă Comisie Europeană și războiul în desfășurare din Ucraina, securitatea în toate dimensiunile sale va fi prioritatea Poloniei, care va prelua de la 1 ianuarie 2025 președinția Consiliului UE, a declarat ambasadoarea Poloniei la Uniunea Europeană, Agnieszka Bartol, citată de Euronews.

Securitatea energetică, economică și de apărare va fi în fruntea agendei UE în cadrul viitoarei președinții rotative de șase luni a Consiliului.

Bartol a prezentat o agendă „foarte ambițioasă” pentru a aduce o oarecare stabilitate în vremuri de mari schimbări și provocări.

„Ce vor oamenii? Ce caută oamenii? Ei caută securitate, iar acesta va fi cel mai mare motiv al președinției, securitatea în toate dimensiunile ei posibile”, a declarat ambasadoarea în fața publicului prezent la un eveniment organizat de think-tank-ul European Policy Centre (EPC), cu sediul la Bruxelles.

SPORT Gigi Becali EXULTĂ după 2-1 cu Rapid și ironizează un alt patron de Superligă: „Noi suntem leul, nu crocodilul”

12:56

TRAGEDIE Crăciun îndoliat. Inginer din Motru, mort în Franța în urma unui teribil accident de muncă. Fost bugetar, acesta lasă în urmă doi copii

12:44

Șapte dimensiuni ale securității

Președinția Varșoviei își propune să lucreze pe șapte dimensiuni diferite ale securității, de la securitatea externă și internă la competitivitate, calitatea alimentelor, medicamentele esențiale și prețurile accesibile la energie.

În ceea ce privește acestea din urmă, președinția poloneză intenționează să analizeze modul de reducere a costurilor pentru întreprinderi și cetățeni, cu un accent clar pe asigurarea securității aprovizionării și a diversificării și independenței energetice.

În ceea ce privește securitatea internă și externă, se așteaptă ca autoritățile Consiliului să înregistreze progrese în protejarea frontierelor Europei, securitatea cibernetică, combaterea interferențelor străine și a dezinformării, precum și stimularea industriei de apărare a blocului.

Raportul de referință al lui Mario Draghi privind competitivitatea a estimat că UE trebuie să mobilizeze 500 de miliarde de euro în plus pentru apărare în următorul deceniu pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China.

Cheltuielile europene pentru apărare au atins un record de 279 de miliarde de euro în 2023, dar estimările arată că sunt necesari mai mulți bani pentru a acoperi lipsurile de finanțare și pentru a investi în noi proiecte, precum scutul european de apărare aeriană, după ani de subfinanțare.

„Mentalitatea s-a schimbat fundamental”

„Mentalitatea (la nivelul UE) s-a schimbat fundamental”, a spus Bartol, adăugând că acum „vorbim despre noi modalități de finanțare a apărării, ceea ce era un tabu acum câțiva ani, și vorbim despre instrumente inovatoare (de finanțare), ceea ce era, de asemenea, tabu”.

Ambasadoarea Poloniei nu a menționat instrumente specifice de finanțare, deoarece discuțiile privind emiterea de datorii comune în scopuri de apărare – așa-numitele Eurobonduri – rămân o problemă sensibilă pentru statele membre precum Germania și Olanda.

Noua Carte albă, așteptată în primele luni din 2025

UE va trebui să exploreze noi căi de finanțare în afara bugetului comun, a spus Bartol, în mod ideal bazat pe viitoarea Carte albă privind apărarea, care va fi prezentată în primele trei luni de mandat ale comisarului Kubilius.

Fondurile alocate pentru apărare în bugetul UE 2021-2027 se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro, iar următorul buget pe termen lung al UE, cunoscut sub numele de Cadrul Financiar Multianual (CFM), nu va începe până în 2028, plățile începând cu un an mai târziu în cel mai bun caz.

Bartol a argumentat că bugetul UE, în ciuda importanței sale cruciale, nu poate fi principalul instrument pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei.