Problema romilor și aderarea României și Bulgariei la Schengen invadează presa franceză

De la Guvern la opoziție, aleși locali sau deputați europeni, problema romilor a invadat presa franceză și promite să rămână în prim-plan până anul viitor, riscând să aibă un efect direct asupra integrării României și Bulgariei în Schengen.

„În timp ce candidații la alegerile municipale au acaparat acest subiect pentru a denunța taberele ilegale din localitățile lor și tulburarea ordinii publice (…), responsabilii la nivel național vor să aducă dezbaterea la scară europeană”, afirmă Huffington Post în limba franceză.

Astfel președintele UMP (dreapta, opoziție), Jean-François Copé, și-a declarat clar poziția marți: „Îi cer președintelui Republicii să spună oficial care este poziția Franței cu privire la intrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a declarat el pentru France Info. Sâmbătă, el s-a declarat ostil aderării celor două țări „atât timp cât problema circulației și instalării romilor nu va fi rezolvată”.

Omniprezent în discursul pentru alegerile municipale, dosarul romilor va constitui o axă a campaniei naționale a partidului lui Jean-François Copé pentru europene, adaugă Le Figaro. Partidul a făcut din dosarul romilor una dintre prioritățile sale și una dintre temele de campanie pentru alegerile care vor veni.

În urmă cu o săptămână, președinta Frontului Național (extrema dreaptă) a făcut un apel similar, cerând „dizolvarea spațiului Schengen”.

Fără a critica în mod deschis Schengen, ministrul francez de Interne, Manuel Valls, s-a declarat în favoarea expulzării romilor și împotriva intrării României și Bulgariei, generând diviziuni în cadrul taberei sale socialiste.

El a declarat pentru France Inter că doar o minoritate a familiilor romilor se poate integra în Franța, restul „calificându-se pentru a se întoarce în România și Bulgaria”.

Într-un comentariu publicat în Le Cercle Les Echos, președintele Europe Consulting, Ludovic Zanker, afirmă că „problemele privind românii și bulgarii nu datează de ieri, dar stigmatizarea lor permanentă și intenția de a-i expulza definitiv de pe teritoriul francez, așa cum afirmă Valls, reprezintă un lucru periculos și inconștient”.

„Este mai ușor să stigmatizezi românii și bulgarii decât să ajuți poporul francez”, adaugă el, avertizându-l pe Valls că, în calitate de reprezentant al statului, nu trebuie să aibă declarații insultătoare la adresa comunităților română și bulgară.

La scurt timp după instalarea sa la Ministerul de Interne, Manuel Valls a asigurat că vrea să trateze problema romilor „cu calm”, dar declarațiile sale sunt la antipod, afirmă Le Monde. „Desemnând o întreagă populație străină – și în plus europeană -, stigmatizând o populație etichetată etnic, considerând-o incapabilă să se integreze în Franța, ministrul de Interne renunță la principii republicane elementare: primire, integrare, solidaritate”, adaugă Le Monde.

Sub titlul „Romii: ce va schimba intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen”, cotidianul explică diferența dintre libera circulație, de care se bucură românii și bulgarii de la aderarea lor la UE, în 2007, și instalarea lor în Franța. „Românii și bulgarii pot rămâne trei luni în Franța fără să fie nevoiți să își justifice activitatea. Dar instalarea lor este supusă unor restricții referitoare la venit. Trebuie să fii student sau angajat în sectoarele în care se caută forță de muncă. Și doar un anumit număr de locuri de muncă le este accesibil” românilor și bulgarilor, explică Le Monde, adăugând că aceste restricții vor fi ridicate la 31 decembrie 2013.

Schengen este doar praf aruncat în ochii alegătorilor, adaugă și Le Point, adăugând că integrarea celor două țări nu va schimba nimic în privința drepturilor de care se bucură romii, identice cu cele ale celor 500 de milioane de cetățeni UE. „Faptul că nu sunt în Schengen nu împiedică românii și bulgarii să circule liber. Ei pot fi supuși controalelor la frontieră, la fel ca englezii, spre exemplu”, a explicat Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

O altă problemă legată de aderarea la Schengen este apariția unor noi frontiere externe, în special cu Turcia și Ucraina, și o deschidere maritimă la Marea Neagră, posibile căi de acces pentru un aflux de imigranți, adaugă Le Monde. În martie 2013, Germania și Olanda apreciau că România și Bulgaria nu oferă suficiente garanții în acest sens, în special din cauza corupției polițiștilor de frontieră.

Site-ul publicației Journal du Dimanche subliniază posibila convergență a pozițiilor Executivului francez și UMP, care refuză intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, citând declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului, Najat Vallaud-Belkacem, pentru postul de radio RMC, potrivit căruia „nu vor fi întrunite condițiile” pentru aderarea celor două țări. O poziție similară ar fi susținută și de președinția franceză, potrivit Europe 1.

În 2010, polemica privind politica franceză față de romi a avut un efect direct asupra integrării în Schengen, afirmă site-ul JJD, adăugând că s-ar putea să se întâmple la fel și în 2013, polemica fiind relansată marți de ministrul francez de Interne.

Pornind de la declarațiile acestuia, Le Nouvel Observateur încearcă să rezume concret situația romilor în Franța. Astfel, cotidianul precizează că aceștia sunt în majoritate români sau bulgari, numărul romilor imigranți în Franța situându-se între 15.000 și 20.000, potrivit Consiliului Europei. Conform Ministerului francez de Interne, în prezent există aproximativ 400 de tabere ilegale de romi, dintre care două treimi sunt în Ile-de-France.

Expulzările lor sunt consecința directă a deciziilor judecătorești, primarii fiind apoi cei care fac apel la forțele de ordine pentru a desfășura aceste expulzări. În ultimul său raport, Amnesty International a estimat că numărul expulzărilor forțate este în creștere.

Politica Guvernului socialist nu reprezintă o ruptură față de politica dreptei, adaugă Le Nouvel Observateur, care precizează că abia după trei luni de ședere imigranții sunt obligați să își găsească un loc de muncă, să urmeze studii sau să justifice că au resurse suficiente și o asigurare medicală. Aceștia pot fi însă expulzați înaintea celor trei luni în caz de „tulburare a ordinii publice” sau fraude cu ajutoare sociale.

Ajutorul de repatriere, instituit în 2005 de Nicolas Sarkozy, care în perioada respectivă era ministru de Interne, și în valoare de 300 de euro de adult și 100 de euro de copil, a fost redus în decembrie 2012 la 50 de euro de adult și 25 de euro de copil minor.

Le Nouvel Observateur publică, de asemenea, în pagina de opinii, un articol în care Arno Klarsfled, avocat și fost consilier al lui Nicolas Sarkozy, povestește despre vizita sa în cartierul Ferentari din București, din urmă cu câțiva ani.

Descriind condițiile precare în care trăiesc aceștia, prostituția, consumul de droguri și discriminarea cu care se confruntă copiii la școală, Klarsfled afirmă că nimeni nu are experiență în această problemă de care trebuie să se ocupe Comisia Europeană. „Comisarul pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, Viviane Reding, este originară din Luxemburg, singura țară din UE în care nu există un singur rom și care se mândrește cu aceasta. Sunt numiți tehnocrați care să se ocupe de romi, dar atunci când încep să aibă un pic de experiență, în general după trei-patru ani, sunt mutați la alte servicii”, afirmă el.

El adaugă că „miliarde de euro disponibili pentru a-i ajuta sunt blocați pentru că Europa se teme că politicienii români corupți pun mâna pe bani”. „Franța și Germania, și mai precis Hollande și Merkel, trebuie să acționeze împreună, mână în mână, pentru a trata în sfârșit în mod serios și uman acest dosar”, conchide el.