Proceduri de infringement împotriva Ungariei şi Poloniei, din partea CE. Cele două state sunt acuzate de încălcarea drepturilor LGBT

Comisia Europeană (CE) a lansat, joi, proceduri de infringement împotriva Ungariei cu privire la legea care interzice „promovarea” homosexualităţii în rândul minorilor, şi împotriva Poloniei, cu privire la „zone fără ideologie LGBT” impuse de către anumite comunităţi locale, potrivit news.ro.

Comisia, care denunţă caracterul discriminatoriu al acestor măsuri împotriva lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT), a trimis scrisori de avertisment celor două ţări. Budapesta şi Varşovia au două luni la dispoziţie să răspundă acestor scrisori.

Acest pas constituie prima etapă a unei proceduri care poate conduce la sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), iar apoi la sancţiuni financiare.

”Egalitatea şi respectarea deminităţii şi drepturilor omului sunt valori fundamentale ale UE, consacrate prin Articolul 2 al Tratatului Uniunii Europene. Comisia va folosi toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a apăra aceste valori”, se arată într-un comunicat transmis de Bruxelles.

Ungaria și Polonia, în vizorul Comisiei Europene

Ungaria a adoptat, în data de 15 iunie, o lege care interzice „reprezentarea sau promovarea” homosexualităţii şi schimbării de sex în rândul minorilor.

Președintele CE, Ursula von der Leyen, a catalogat drept „o ruşine” această lege, care a intrat în vigoare săptămâna trecută”, însă Guvernul ungar a respins criticile şi cererile Comisiei.

În Polonia, aproximativ 100 de colectivităţi locale au adoptat, începând din 2019, o rezoluţie „împotriva ideologiei LGBT” sau o „hartă a drepturilor familiilor”.

Ele reprezintă aproximativ o treime din teritoriul polonez şi se află în principal în sud-estul şi în estul ţării, zone în mod tradiţional catolice.

Aceste decizii au determinat Comisia Europeană, în iulie 2020, să priveze de subvenţii, în cadrul unui program de înfrăţire, unele dintre aceste municipalităţi.

Ursula von der Leyen a denunţat nişte „zone fără umanitate”, care „nu au ce căuta” în UE, în primul său discurs despre starea Uniunii, în Parlamentul European (PE), în septembrie 2020.