Procurorii UE amenință Comisia Europeană că o vor da în judecată pentru tăieri de fonduri. Ce răspunde instituția a cărei șefe e investigată de EPPO

Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kövesi, și care a preluat recent ancheta în cazul „Pfizergate”, în care protagonistă este Ursula von der Leyen, amenință instituția conducă se aceasta cu acțiuni în instanță, după ce Comisia Europeană a anunțat nu mai suportă cheltuielile cu suportul informatic, relatează POLITICO.

Procurorii europeni, sub conducerea Laurei Codruța Kovesi – care investighează presupuse încălcări ale legii, în legătură cu negocierile și mesajele dintre Ursula von der Leyen și directorul general al Pfizer, privind livrarea de vaccinuri anti-COVID – amenință Comisia Europeană că o vor da în judecată, potrivit unor documente obținute de POLITICO.

Laura Codruța Kövesi, care conduce Parchetul European (EPPO) — însărcinată cu investigarea infracțiunilor financiare grave care afectează interesele UE — a făcut, pe 9 aprilie, pasul neobișnuit de a lansa o așa-numită „procedură de soluționare amiabilă” cu Comisia. Acesta este ultimul pas legal înainte de litigii și, dacă nu se poate găsi un acord, acest conflict ar putea merge până la Tribunalul UE.

Procurorii se tem că nu vor putea să-și facă treaba în mod corespunzător dacă forul UE va duce la bun sfârșit un plan de „strângere” a bugetului – o mișcare care a fost anunțată în februarie și care a fost o surpriză, susține EPPO.

Potrivit jurnaliștilor de la POLITICO, Parchetul European spune că reducerea bugetului înseamnă că s-ar putea să nu se mai poată concentra asupra operațiunilor sale de investigație.

De amintit că, la începutul lunii martie, anchetatorii de la EPPO au preluat de la procurorii belgieni care o investighează pe Ursula von der Leyen pentru „imixtiune în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”, potrivit documentelor publicate tot de POLITICO și de un purtător de cuvânt al parchetului din Liège. Procurorii EPPO investighează presupuse infracțiuni, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și candidata popularilor europeni pentru un nou mandat la şefia CE, la alegerile care vor avea loc în mai puțin de o lună, între 6 și 9 iunie.

Acuzațiile Laurei Codruța Kovesi

Scrisoarea lui Kövesi a fost împărtășită, la începutul lunii aprilie, cu trei înalți funcționari ai Comisiei, potrivit documentului obținut de POLITICO. În acesta, șeful EPPO susține că Executivul UE o privează de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumei cheltuite pentru IT.

Când EPPO a fost lansat în vara anului 2021, Comisia a fost de acord să furnizeze facilități IT, fără să menționeze o dată limită. Forul a transmis acum Parchetului European că vrea să retragă sprijinul IT. Suma de bani implicată este de aproximativ 5 milioane de euro, conform estimărilor EPPO.

„Decizia unilaterală… de a înceta, la 31 decembrie 2024, prestarea serviciilor menționate către EPPO face ca parchetul independent al Uniunii să riște să se afle în imposibilitatea de a-și îndeplini sarcinile și de a-și îndeplini misiunea”, a scris Kövesi, adăugând că „este de datoria Comisiei de a se abține de la orice măsură care ar putea pune în pericol atingerea obiectivului din Tratat încredințat EPPO în combaterea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii”.

Jurnaliștii de la POLITICO scriu că este posibil să fie mai mult în joc decât o reducere a bugetului IT. O instituție relativ nouă, EPPO este, de asemenea, una foarte importantă, deoarece procurorii săi sunt împuterniciți să conducă investigații transfrontaliere cu privire la ceea ce statele membre și Comisia a susținut în mod regulat ca fiind una dintre cele mai mari amenințări la adresa UE: organizațiile criminale care urmăresc banii UE.

În 2023, numărul investigațiilor EPPO a crescut, conform raportului procurorilor UE pe anul trecut: au fost deschise peste 200 de investigații privind fraudele legate de Facilitatea de redresare și rezistență la nivelul UE, care furnizează numerar UE pentru a ajuta la stimularea redresării economice post-Covid și care valorează mai mult de 800 de miliarde EUR. În 2022, la începutul plăților UE pe această axă, au fost lansate doar 15 dosare.

Comisia, care era obligată legal să răspundă în termen de 15 zile de la scrisoarea EPPO, a trimis un răspuns.

„Comisia a răspuns EPPO în termenul stabilit pentru o înțelegere pe cale amiabilă”, a spus un purtător de cuvânt. „În răspunsul său, Comisia și-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul previzibil, în condiții specifice. Nu putem comenta mai departe.”

Comisia a negat orice încercare de a interfera cu independența EPPO și a declarat într-o declarație că „a sprijinit constant activitățile EPPO de la bun început și respinge ferm orice insinuare că decizia Comisiei în procedura bugetară are vreo legătură cu orice investigație a EPPO”.

Este neobișnuit ca o instituție a UE să amenințe că va da în judecată Comisia, dar tensiunea crescuse în ultima perioadă. Printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaților europeni și printr-o declarație publică la Parlamentul European, Kövesi cere de săptămâni întregi Comisiei să-și reevalueze decizia de a reduce o parte substanțială a sprijinului pe care îl oferă echipei EPPO din Luxemburg, care a preluat recent ancheta în cazul care vizează modul în care Ursula von der Leyen a gestionat ofertele de vaccinuri Covid.

Sursa foto: EPPO – caracter ilustrativ

Citiți și:

Scenariile privind soarta Ursulei von der Leyen, după „Pfizergate”. Proiecțiile la zi, pe grupurile politice europene

SCANDALUL „Pfizergate” îi va spulbera Ursulei von der Leyen visul unui nou mandat? Analist: „Se va aștepta deznodământul alegerilor europene”