Prima pagină » Știri externe » Protest împotriva legiferării recunoașterii faciale. Amnesty International France a îngropat VIAȚA PRIVATĂ în Cimitirul Père-Lachaise din Paris

Protest împotriva legiferării recunoașterii faciale. Amnesty International France a îngropat VIAȚA PRIVATĂ în Cimitirul Père-Lachaise din Paris

Protest împotriva legiferării recunoașterii faciale. Amnesty International France a îngropat VIAȚA PRIVATĂ în Cimitirul Père-Lachaise din Paris

Amnesty International France a îngropat simbolic viața privată în fabulosul țințirim Père-Lachaise din Paris. Mai degrabă muzeu decât cimitir, așezământul adăpostește, în afară de comorile artistice și arhitectonice inestimabile, devle și mai fără de preț în care au sălășuit minți luminate și lunatice, revoluționari, promotori, genii etc care au schimbat lumea, în bine sau mai puțin bine. Actul activiștilor este un protest împotriva legiferării recunoașterii faciale a cetățenilor de pretutindeni pe teritoriul Franței. În iunie 2023, Senatul a adoptat un proiect de lege în vederea creării cadrului juridic al folosirii tehnologiilor biometrice, care deschide calea recugerii la recunoaşterea facială cu titlu experimental ”în cazuri deosebit de grave”. În acest caz, Adunarea Națională, for decizional, încă nu a avizat proiectul, comunică AFP.

Neoficial, folosirea tehnologiile biometrice pentru depistarea eventualilor teroriști, în acest caz, ar urma să fie activată, temporar, în timpul Olimpiadei din acest an de la Paris, în condițiile în care jocurile păcii se vor desfășura în condiții geopolitice fără precedent.

Viața la vedere!

Amnesty International Francetrage marţi un semnal de alarmă împotriva pericolelor camerelor ”inteligente”, printr-o adunare în doliu venită la Cimitirul Père-Lachaise să îngroape în mod simbolic ”viaţa privată”, cu două luni înainte de Jocurile Olimpice (JO), relatează AFP.

Organizaţia nonguvernamentală de apărarea drepturilor omului cere astfel adoptarea unei legi care să interzică recunoaşterea facială în Franţa.

Dacă recunoaşterea facială este autorizată în Franţa, ea va pune capăt anonimatului nostru în viaţa publică, denunţă preşedintele ONG-ului, Jean-Claude Samouiller.

El avertizează împotriva ”tehnologiilor supravegherii în masă, tot mai desfăşurate pe străzile noastre, în transporturile nostre”.

Legea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice

Legea ”Jocurilor Olimpice şi Paralimpice”, adoptată la jumătatea lui aprilie 2023, a autorizat cu ocazia JO Paris-2024 implemntarea cu titlu experimetal a videosupravegherii algoritmice (VSA). Această undă verde urmează să permită instalarea unor camere denumite ”augmentate”, echipate cu sofware-uri de analiză de imagini în timp real capabile să detecteze mişcarea mulţimii, obiecte abandonate sau incendii şi să alerteze pompierii şi forţele de ordine.

Apărătorii libertăţilor se opun acestui lucru şi se tem că această experiemetare – prevăzută până în 2025 – ar putea să fie prelungită şi generalizată după aceea.

Atenție, zâmbiți, se filmează!

Autoritățile franceze ne liniștesc, activarea camerelor inteligente va fi anunțată înainte, probabil să avem timp să ne îmbrăcăm frumos.

  • ”Alertăm înainte”, a declarat AFP Katia Roux, însărcinată cu pledoaria în domeniul tehnologiilor şi drepturilor omului la Amnesty. În unele software-uri ale VSA, recunoaşterea facială este doar o opţiune care poate fi activată, avertizează ea.
  • ”Dacă facem acest tip de acţiuni prea puţin convenţionale, o facem pentru a marca minţile”, declară AFP Jean-Claude Samouiller, care-şi exprimă regretul faţă de lipsa informării marelui public cu privire la aceste tehnologii.

Tehnologia, aplicată în secret

Mai multe oraşe, ca Nisa, au experiemtat deja recunoaşterea facială. Potrivit unor dezvăluiri ale publicaţiei de investigaţii Disclose în noiembrie 2023, poliţia franceză a cumpărat în secret şi în afara oricărui cadru legal un program informatic destinat acestei practici..

În iunie 2023, Senatul a adoptat un proeict de lege în vederea creării cadrului juridic al folosirii tehnologiilor biometrice, care deschide calea recugerii la recunoaşterea facială cu titlu experimental ”în cazuri deosebit de grave”. Acest text nu a fost înscris încă pe ordinea de zi a Adunării Naţionale.

Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca ... vezi toate articolele

Citește și