Protestanții defilează la Edinburgh în apărarea Marii Britanii, înaintea referendumului din Scoția: „Mândri că suntem britanici”

Intitulată „Mândri că suntem britanici”, mobilizarea protestantă – care s-a opus, de-a lungul anilor, prin acțiunile sale naționaliste și anticatolice emancipării provinciilor Marii Britanii – a defilat sub un soare strălucitor pe străzile capitalei scoțiene.

„Am venit astăzi (sâmbătă) să ne arătăm forța”, a declarat pentru AFP Craig Martin, care tocmai sosise de la Glasgow, cu cinci zile înainte de referendum.

Zeci de autobuze provenind din toate orașele Scoției – în care 32% din populație este protestantă, 16% catolică și aproape 37% nu afișează o apartenență religioasă -, dar și din Irlanda de Nord, Anglia și Țara Galilor au venit sâmbătă dimineața către Meadows, un parc uriaș de lângă Castelul din Edinburgh.

Protestanții purtau uniforme, fluturau steaguri Union Jack și erau însoțiți de mici fanfare militante.

La Meadows, mari maeștri ai principalelor loje iacobine – deosebit de puternice în Irlanda de Nord, dar reprezentate în toată Marea Britanie – s-au adresat mulțimii.

LIVE 🚨 Unde lovește codul galben de ninsoare deja. Gândul prezintă zonele în care ninge abundent

18:20

CINEMA Netflix a lansat trailerul pentru filmul „Peaky Blinders: The Immortal Man”. Cum se continuă povestea faimosului personaj Tommy Shelby

18:20

„Astăzi (sâmbătă), ne-am adunat aici, la Edinburgh, pentru a face auzit răsunătorul nostru «nu»” față de independență, a declarat Henry Dunbar, mare maestru al Lojei Scoțiene, în aplauzele trupelor sale, care cântau God Save The Queen, acompaniați la cimpoaie.

„Suntem o familie de peste 300 de ani, trăim împreună, muncim împreună, dormim împreună și nu văd de ce ar trebui ca acest lucru să se schimbe”, a declarat pentru AFP George Atkin, un fost militar care a sevit în Irlanda de Nord.

– „Bastard de socialist”

Apoi procesiunea s-a agitat traversând centrul orașului, sub privirile a mii de persoane, turiști și mai ales simpatizanți ai taberei „nu”.

Niciun incident nu s-a înregistrat pe traseu, plasat sub o protecție puternică a poliției. Însă Mark Ralton s-a simțit „puternic amenințat” atunci când s-a trezit în mijlocul manifestației cu insigna pro-independență la rever.

„Mi s-a arătat în mod clar că nu am ce căuta acolo. Am fost făcut bastard socialist. A fost destul de înfricoșător”, a declarat bărbatul, în vârstă de 44 de ani, pentru AFP.

Campania oficială a taberei „nu” – „Better Together” – s-a ferit să fie asociată cu manifestația protestantă, afișând ca program principal pentru sâmbătă deplasarea fostului premier laburist Gordon Brown în est.

„Nu vrem să avem nimic de a face cu ei”, a declarat deputatul laburist Jim Murphy în iulie, după ce un copil în vârstă de 12 ani a fost lovit în cap cu o sticlă, la precedenta paradă protestantă, organizată la Glasgow.

Numeroși scoțieni care susțin menținerea Marii Britanii privesc cu îngrijorare eforturile din afara provinciei – cu posibile efecte perverse – de a căuta să dicteze celor aproximativ patru milioane de alegători ce trebuie să facă.

A fost cazul vizitelor premierului conservator David Cameron, liderului opoziției Ed Miliband sau a liderului Ukip Nigel Farage, vineri. Dar și al acestei defilări controversate.

„Dacă această defilare va avea vreun impact, sigur va fi în favoarea taberei «da». Oamenii de aici s-au săturat să li se spună că trebuie să se ducă să voteze. Cei care defilează astăzi (sâmbătă) reprezintă Westminsterul și este exact ceea ce nu mai vrem”, sublinia sâmbătă Paul Gammon, în vârstă de 43 de ani.

„Este adevărat că anumite persoane din cadrul «Better Together» sunt stânjenite de această paradă, dar nu cred că aceasta va afecta votul. Oamenii își vor face o idee singuri”, a apreciat Ginger Fraser, o susținătoare a taberei „nu”.

În ceea ce-i privește pe separatiști, Nicola Sturgeon, numărul doi în ierarhia Scottish National Party (SNP), i-a îndemnat pe alegători „Credeți în voi-înșivă și în Scoția!”.

În acest ultim weekend de campanie, susținătorii taberei „da” au anunțat cea mai importantă mobilizare, prin distribuirea la casele scoțienilor a 2,6 milioane de manifeste care prezintă detaliat argumentele în favoarea independenței.