Proteste ale imigranților blocați la frontiera dintre Grecia și Macedonia: „Împușcați-ne, nu ne vom întoarce niciodată”

Imigranți marocani, iranieni și pakistanezi sunt blocați la frontiera dintre Grecia și Macedonia de săptămâna trecută de când autoritățile sârbe și macedonene au anunțat că nu mai primesc pe teritoriile lor decât refugiați din Siria, Irak și Afganistan, întrucât provin din state afectate de războaie civile.

Restul imigranților au început să fie deportați treptat în statele prin care au trecut, situațiile din țările lor nefiind atât de grave precum cele cu care se confruntă autoritățile siriene, irakiene și afgane.

Un bărbat din Iran a intrat, luni, în greva foamei și și-a cusut buzele cu fire de nylon pentru a protesta față de restricțiile impuse.

ACTUALITATE Cum afli dacă telefonul tău este ascultat. Semnele clare că ți se ascultă apelurile și ți se citesc mesajele

09:38

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 447. Stare de asediu în Homs, Siria/Impas în negocierile Hamas-Israel

09:15

Întrebat de corespondenții Reuters aflați la frontiera cu Macedonia în ce țară vrea să ajungă, bărbatul, în vârstă de 34 de ani, inginer de profesie, pe nume Hamid, a declarat: „În orice țară liberă din lume. Nu pot să mă întorc. Voi fi spânzurat”.

Mai mulți imigranți, printre care marocani și iranieni, au blocat linii de transport feroviar care leagă Grecia de Macedonia alergând pe căile ferate.

Un grup de imigranți din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: „Împușcați-ne, nu ne vom întoarce niciodată”, „Împușcați-ne sau salvați-ne”.

Sute de mii de imigranți, majoritatea refugiați sirieni, au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge din Turcia în Grecia și pentru a se îndrepta către țări mai puternice din punct de vedere economic din nordul și vestul Europei precum Suedia și Germania.

Săptămâna trecută, Slovenia, un stat membru al zonei Schengen, a anunțat că va permite accesul pe teritoriul țării doar refugiaților sirieni, irakieni și afgani și că „imigranții economici” vor fi trimiși înapoi în țările din care provin. Și alte țări care sunt tranzitate de imigranți precum Croația, Serbia și Macedonia, au urmat exemplul Sloveniei, blocând la frontierele lor mii de imigranți în condițiile în care iarna se apropie.

Grupurile umanitare au contestat politica adoptată de țările europene tranzitate de imigranți, subliniind că azilul ar trebui acordat pe merit, nu în baza naționalității.

„Să clasifici o întreagă națiune drept una de imigranți economici nu este un principiu recunoscut de legile internaționale”, a avertizat Rados Djurovic, directorul Centrului de Protecție a Azilanților cu sediul în Belgrad, Serbia.

„Riscăm să încălcăm drepturile omului și legea azilului”, a precizat Djurovic.

Restricțiile privind accesul imigranților pe teritoriul european coincid cu noile măsuri de securitate din Europa impuse de atentatele teroriste din Paris din data de 13 noiembrie, revendicate de organizația teroristă Stat Islamic (SI), soldate cu moartea a 130 de persoane.

Potrivit investigațiilor, doi dintre atacatorii implicați în atacurile teroriste din Paris ar fi fost refugiați care au ajuns în Grecia după ce au traversat Mediterana. Majoritatea atacatorilor erau însă cetățeni francezi sau belgieni.