Proteste masive în Germania împotriva extremei drepte cu câteva săptămâni înainte de alegeri: „Nu RASISMULUI, nu urii”

Zeci de mii de cetățeni au ieșit pe străzile din Germania pentru a-și exprima nemulțumirea față de influența partidului de extremă dreapta (AfD), în special față de Friederich Mertz, candidat la prezidențiale din partea partidului conservator Uniunea Creștin Democrată (CDU). Revolta oamenilor a fost generată și de propunerea în Parlament a două proiecte legislative împotriva imigranților. 

Mii de cetățeni au protestat în orașe precum Aachen, Augsburg, Braunschweig, Bremen, Cologne, Essen, Frankfurt, Hamburg, Karlsruhe, Leipzig, Würzburg și alte localități mai mici. Alte manifestații sunt așteptate mâine, 3 februarie, iar cea mai mare manifestație va avea loc în Berlin.

„Germania scrie o istorie care nu ar trebui să mai fie scrisă niciodată”, a declarat Luisa Neubauer de pe un podium la Hamburg, în faţa unei mulţimi de 65.000 de persoane, potrivit poliţiei.

POLITICĂ Elena Lasconi: România nu va mai fi niciodată scoasă din Europa şi aruncată în braţele Rusiei din cauza unor aventurieri politici

15:22

FINANCIAR ANAF spune când impozitează banii dați între rude. Tanczos Barna: „Veniturile obținute în mod CINSTIT pot fi transferate liber în cadrul familiei”

15:14

În Frankfurt, aproximativ 9.000 de persoane au protestat în faţa clădirii în care avea loc o reuniune a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania AfD.

„Nu rasismului, urii, fascismului, nu naziştilor”, scria pe una dintre pancartele purtate de manifestanţii reţinuţi de barierele metalice care înconjurau clădirea.

Manifestanții și-au exprimat nemulțumirea față de Friederich Mertz, care a prezentat în Bundenstang două propuneri legislative, care se opun migrației. Proiectele au fost susținute atât de partidul Democrații liberi (FDP), cât și de populiștii de stânga și desigur de partidul de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD).

Eforturile lui Friederich Merz de a atrage voturile partidului Alternativa pentru Germania (AfD) pentru aprobarea moțiunii, a fost aspru criticată ca o încălcare a unui aspect politic tabu, după cel de-al Doilea Război Mondial, menit să țină extrema-dreapta departe de putere.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, toate partidele din Germania s-au abținut să lucreze cu partidele extremiste, ca urmare a lecțiilor învățate după ce național-socialiștii (naziștii) au folosit mijloace democratice pentru a ajunge la putere. Naziștii au stabilit un sistem totalitar de guvernare care a aruncat lumea în haos și a distrus țara.

În Germania modernă, politicienii din orice altă parte a spectrului politic erau de așteptat să refuze orice colaborare cu partidele de extremă dreapta.

Cancelarul în exercițiu, social-democratul Olaf Scholz, a avertizat că cele două partide ar putea în curând să-şi unească forţele pentru a guverna ţara, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări.

Chiar dacă Friedrich Merz respinge orice idee de coaliţie guvernamentală la nivel naţional cu AfD, „nu putem avea încredere în el”, a susținut Scholz într-un podcast pentru revista Die Zeit.

Chiar şi fostul cancelar, Angela Merkel, din acelaşi partid cu Friedrich Merz, a calificat decizia acestuia drept o „greşeală”.
Ofensiva conservatorilor împotriva imigraţiei are loc după un atac cu cuțitul într-un parc din Aschaffenburg comis de un afgan căruia i se respinsese cererea de azil, atac soldat cu doi morți, printre care un copil de doi ani.

Foto: Profimedia

Citește și:

Proteste de stradă la VALENCIA: 25.000 de spanioli au scandat împotriva autorităților!

Protest masiv al studenților din Novi Sad, la 3 luni de la TRAGEDIA din gară, soldată cu 15 morți. Manifestanții au blocat podurile de peste Dunăre

Guvernul sârb REDUCE taxele universitare pe fondul protestelor desfășurate de studenți

Autor

Ruxandra Radulescu

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul ... vezi toate articolele