Proteste masive în Polonia împotriva Guvernului: ce vor sutele de mii de oameni care au ieșit pe străzi

Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

Organizat la apelul inițiativei civice Comitetul de apărare a democrației (KOD), protestul a reunit reprezentanți din majoritatea partidelor de opoziție parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) și Partidul Țărănesc (PSL), precum și formațiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) și Partidul Verzilor, sub sloganul „Noi suntem și vom rămâne în Europa”.

Reuniți în fața sediului Guvernului, manifestanții au agitat steaguri naționale alb-roșii și steaguri UE, bannere și au rostit sloganuri proeuropene.

Înainte de începerea marșului spre Palatul Prezidențial, ei au intonat imnul național și au scandat că vor apăra democrația și Constituția.

„Suntem aici pentru că dorim să luptăm pentru libertatea Poloniei, pentru democrație”, a declarat fostul președite Bronislaw Komorowski.

O altă manifestație împotriva prezenței Poloniei în Uniunea Europeană și împotriva „dictatului de la Bruxelles” a reunit 2.500 de persoane.

Cele două marșuri au coincis cu tradiționala paradă Schuman, organizată cu ocazia Zilei Europei. Traseele celor trei marșuri erau apropiate, însă nu era programat să se intersecteze.

Manifestanții susțin că în Polonia, conservatorii conduc o Administrație nedemocratică, ce încalcă valorile europene, a informat BBC News online.

Partidul Lege și Justiție a atras critici din partea Comisiei Europene pentru reformele sale privind legislația juridică, de supraveghere și cea care vizează mass-media.

Guvernul a adoptat la sfârșitul anului trecut amendamente legislative cu privire la modul în care operează Curtea Constituțională.

Criticii au spus că în conformitate cu aceste amendamente, Curtea nu mai poate examina legislația guvernamentală, iar acestă problemă a generat proteste de masă în Polonia.

Consiliul Europei a comunicat faptul că aceste schimbări subminează statul de drept, iar Comisia Europeană a lansat o anchetă privind schimbările în ceea ce privește modul de operare al Curții Constituționale și legislația privind presa.

Legile mass-media recent aprobate au plasat radioul public și televiziunea în cadrul unui nou consiliu național mass-media și au dat dreptul ministrului Trezoreriei de a gestiona angajările și concedierile.